ÎCCJ, Decizia nr. 184/2020

Asupra apelului de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

I. Prin Încheierea nr. 127/RC din data de 20 mai 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători în Dosarul nr. x/2019, în temeiul art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de A. împotriva Deciziei penale nr. 39 din 25 februarie 2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători, în Dosarul nr. x/2019.

Pentru a decide astfel, instanța a reținut, în esență, că în cauză nu au fost respectate dispozițiile art. 434 alin. (1), art. 436, art. 437 alin. (1) lit. c) și d) din C. proc. pen., cererea de recurs în casație fiind formulată de o persoană căreia legea nu îi conferă acest drept, fiind exercitată împotriva unei decizii nesusceptibile a fi atacate cu recurs în casație, fără a fi indicat cazul de recurs în casație pe care se întemeiază.

II. Împotriva Încheierii nr. 127/RC din data de 20 mai 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători în Dosarul nr. x/2019, petentul A. a exercitat calea de atac a recursului.

Prin Decizia penală nr. 66 din data de 26 mai 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători în Dosarul nr. x/2020 a fost respins, ca inadmisibil, recursul formulat de A. împotriva Încheierii nr. 127/RC din data de 20 mai 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători.

Pentru a dispune astfel, instanța supremă a reținut, în esență, că petentul A. a exercitat calea de atac a recursului împotriva unei încheierii definitive prin care Înalta Curte a analizat, în procedura de filtru, cererea de recurs în casație formulată de petent împotriva Deciziei penale nr. 63 din data de 18 martie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători, în Dosarul nr. x/2018.

III. Împotriva acestei decizii penale a declarat apel petentul A., cauza înregistrându-se pe rolul Înaltei Curți de Casație sub nr. x/2020. A fost stabilit termen aleatoriu la data de 19 octombrie 2020, termen la care instanța a pus în discuție, din oficiu, admisibilitatea căii de atac promovate, punctul de vedere al reprezentantului Ministerului Public fiind menționat în practicaua prezentei decizii.

IV. Examinând apelul declarat, prin raportare la actele și lucrările dosarului, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători constată că este inadmisibil, pentru considerentele următoare:

În considerarea efectelor principiului stabilit prin art. 129 din Constituția României privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, a principiului privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală și a exigențelor stabilite prin art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice.

Revine, așadar, părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

Admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

Astfel, potrivit art. 408 alin. (1) din C. proc. pen., sentințele pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede altfel, iar conform alin. (2) al aceluiași articol, încheierile pot fi atacate cu apel numai odată cu sentința, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu apel.

Totodată, conform art. 550 alin. (1) coroborat cu art. 551 alin. (1) pct. 1 din C. proc. pen., hotărârile pentru care nu este prevăzută calea de atac a contestației sau apelului rămân definitive la data pronunțării lor și devin executorii, ele neputând fi atacate ulterior.

În cauză, petentul a exercitat calea de atac a apelului împotriva unei hotărâri definitive nesusceptibilă de a face obiectul unei căi ordinare sau extraordinare de atac.

Or, recunoașterea acestei căi de atac constituie o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Pentru considerentele ce preced, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători va respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 66 din data de 26 mai 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători în Dosarul nr. x/2020.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga apelantul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 66 din data de 26 mai 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători în Dosarul nr. x/2020.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă apelantul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 octombrie 2020.

GGC - NN