ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4128/2020

Ședința publică din data de 7 septembrie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Inspecția Judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii, constatarea vătămării sale într-un drept/interes, anularea Rezoluției din data de 03.01.2019, pronunțată în Dosarul nr. x/2018, trimiterea magistraților făptuitori în judecată disciplinară în termen de 2 luni și aplicarea unei amenzi în cazul neexecutării hotărârii în cauză, acordarea de daune materiale reprezentând costul deplasărilor la instanță și daune morale în sumă de 5000 RON, precum și penalități de întârziere în executarea hotărârii în sumă de 50 RON/zi.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin

Sentința nr. 367 din 12 iulie 2019, a admis excepția de netimbrare a capătului de cerere având ca obiect acordare daune materiale și morale și, în consecință, a anulat ca netimbrat acest capăt de cerere.

De asemenea, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Superior al Magistraturii și, în consecință, a respins contestația formulată de reclamant în contradictoriu cu acest pârât, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Totodată, a admis excepția inadmisibilității și, în consecință, a respins contestația formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară, ca inadmisibilă.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurentul a susținut nelegalitatea hotărârii atacate în ceea ce privește soluția de admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Superior al Magistraturii, invocând prevederile art. 134 din Constituția României și faptul că Inspecția judiciară funcționează sub patronajul Consiliului, așa încât acesta are calitate procesuală în cauză.

De asemenea, a apreciat că hotărârea atacată este nelegală și în privința inadmisibilității acțiunii față de lipsa plângerii prealabile adresate inspectorului șef, având în vedere prevederile Legii contenciosului administrativ, arătând că plângerea a fost adresată Inspecției judiciare, prin urmare excepția lipsei procedurii prealabile prevăzute de art. 45

1

alin. (1) din Legea nr. 317/2004 reținută de prima instanță trebuie respinsă.

Pe fondul cauzei a reluat situația de fapt, susținând că în mod nelegal se cere respingerea plângerii sale prin invocarea independenței magistratului în special, afirmând că prin rezoluția de clasare a plângerilor sale și prin necercetarea și nesancționarea magistraților care au soluționat cauza civilă și penală s-a creat o situație abuzivă ce a condus la încălcarea drepturilor omului.

În concluzie, recurentul a solicitat recursului așa cum a fost formulat.

Prin întâmpinările formulate, intimații-pârâți Inspecția Judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii au solicitat respingerea recursului, ca nefondat, Consiliul invocând și excepția nulității căii de atac.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

În ceea ce privește excepția nulității recursului, invocată prin întâmpinare, se constată că este neîntemeiată, având în vedere că susținerile recurentului pot fi încadrate în motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., invocat.

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor intimaților și în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Recurentul-reclamant a învestit instanța de contencios administrativ cu o cerere vizând anularea Rezoluției de clasare nr. 8893/IJ/4001/DIJ/03.01.2019, emisă de Inspecția Judiciară.

Curtea de Apel București a admis excepția de netimbrare a capătului de cerere având ca obiect acordare daune materiale și morale și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Superior al Magistraturii, respingând, totodată, contestația formulată de reclamant ca inadmisibilă.

Soluția Curții de apel este corectă, fiind adoptată și de instanța de control judiciar.

Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Superior al Magistraturii, instanța de control judiciar reține că în mod corect a fost admisă de prima instanță în raport cu împrejurarea că emitentul actului administrativ atacat este Inspecția Judiciară, iar, conform art. 65 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicată, aceasta are personalitate juridică, astfel, potrivit art. 36 din C. proc. civ., poate să stea în judecată.

Totodată, art. 65 alin. (3) din aceeași lege prevede că "Inspecția Judiciară acționează potrivit principiului independenței operaționale în raport cu Consiliul Superior al Magistraturii, instanțele judecătorești, parchetele de pe lângă acestea și în relația cu celelalte autorități publice, exercitându-și atribuțiile de analiză, verificare și control în domeniile specifice de activitate, în temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia".

În plus, cercetarea disciplinară prealabilă se realizează de către Inspecția Judiciară, conform competențelor recunoscute de legiuitor prin art. 45 și următoarele din Legea nr. 317/2004, atributul sesizării secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu privire la acțiunea disciplinară exercitată, revenind tot acestei instituții, conform art. 47 din aceeași Lege.

Înalta Curte constată, de asemenea, că nu pot fi primite nici criticile formulate de recurent împotriva soluției de respingere, ca inadmisibilă, a acțiunii.

Potrivit art. 45

1

alin. (1) din Legea nr. 317/2004:

"Împotriva rezoluției de clasare prevăzute la art. 45 alin. (4), persoana care a formulat sesizarea poate depune plângere adresată inspectorului-șef, în termen de 15 zile de la comunicare. Plângerea se soluționează în cel mult 20 de zile de la data înregistrării la Inspecția Judiciară.".

Art. 45

1

alin. (3), din aceeași lege, prevede că "Rezoluția inspectorului-șef prin care au fost respinse plângerea și rezoluția de clasare pot fi contestate de persoana care a formulat sesizarea la secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, în termen de 15 zile de la comunicare."

Din analiza textelor de lege menționate rezultă că rezoluția de clasare prevăzută de art. 45 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 se poate ataca doar împreună cu rezoluția inspectorului șef, prin care a fost respinsă plângerea la care se referă art. 45

1

alin. (1) din Lege, soluțiile dispuse de inspectorul șef al Inspecției Judiciare putând fi de respingere a plângerii și menținere a rezoluției atacate sau de admitere a plângerii și completare a verificărilor.

În cauză, se reține că recurentul-reclamant nu s-a adresat inspectorului șef al Inspecției Judiciare cu plângere împotriva Rezoluției de clasare nr. x/2019, în conformitate cu art. 45

1

alin. (1) din Legea nr. 317/2004 care prevăd obligativitatea parcurgerii acestei proceduri prealabile, ci s-a adresat direct instanței de contencios administrativ cu acțiune în anulare a rezoluției de clasare, ceea ce este inadmisibil, așa cum în mod corect a apreciat și judecătorul fondului.

Prin urmare, toate criticile formulate sunt nefondate, soluția pronunțată de prima instanță reflectă interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat, nefiind identificate motive de reformare a sentinței în limitele art. 488 alin. (1) pct. 8 din același cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursului.

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 367 din 12 iulie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 septembrie 2020.