ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1538/2020
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1538/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 30 iulie 2020
Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 15.10.2019 pe rolul Curții de Apel, secția a VI a civilă, reclamantul A. a solicitat strămutarea dosarului nr. x/2019, înregistrat pe rolul Judecătoriei Călărași.
Prin încheierea nr. 129A din 12 noiembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-A a fost respinsă cererea de strămutare formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul B., ca nefondată.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs A..
Recurentul își exprimă nemulțumirea față de modul de soluționare a cauzei arătând că, în ceea ce privește încheierea nr. 129A/2019 din data de 12 noiembrie 2019, cererea de strămutare a fost soluționată de un alt complet decât cel aleatoriu stabilit.
Înalta Curte, verificând actele dosarului, reține că recurentul a solicitat judecarea în lipsă astfel că, analizând admisibilitatea recursului, reține următoarele considerente:
Prezentul recurs este formulat împotriva unei încheieri prin care instanța a soluționat o cerere de strămutare.
Conform art. 144 alin. (2) C. proc. civ. hotărârea asupra strămutării se dă fără motivare și este definitivă.
În raport de aceste dispoziții rezultă faptul că încheierea atacată, fiind pronunțată în urma soluționării unei cereri de strămutare, nu este susceptibilă să fie cenzurată în calea extraordinară de atac a recursului, prin urmare recursul este inadmisibil.
Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.
Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii.
În speță, legiuitorul a exclus posibilitatea promovării căii extraordinare de atac a recursului în materia strămutării statuând în mod expres că în acest tip de cauze hotărârea instanței este definitivă.
Pentru considerentele reținute, Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii nr. 129A din 12 noiembrie 2019 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, în contradictoriu cu intimatul B..
2.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii nr. 129A din 12 noiembrie 2019 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, în contradictoriu cu intimatul B..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 iulie 2020.