ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4875/2018

Ședința publică din data de 14 noiembrie 2018

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința nr. 489/2018 din 16 mai 2018, Tribunalul Bacău, secția I civilă a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții A., B. și pe pârâta ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ "APELE ROMÂNE" - ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET, în favoarea Tribunalului Suceava.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că, potrivit art. 210 din Legea nr. 62/2011, cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul.

După cum rezultă din tabelele anexă la cererea de chemare în judecată, reclamanții au domiciliul în județul Suceava, iar din contractele individuale de muncă depuse la dosar de către pârâtă, la solicitarea instanței, rezultă că locul de muncă al acestora este la Sistemul Hidrotehnic Independent Siret Suceava.

Prin sentința nr. 1108/2018 din 24 septembrie 2018, Tribunalul Suceava, secția I civilă a admis excepția necompetenței teritoriale. A declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a dispus înaintarea cauzei la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unui regulator de competență.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că obiectul principal al prezentei acțiuni îl reprezintă cererea reclamanților A., B., alături de alți reclamanți, în cadrul aceleiași acțiuni, de obligare a pârâtei ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ "APELE ROMÂNE" - ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET la anularea modificărilor unilaterale ale contractelor individuale de muncă, privitor la acordarea sporurilor de fidelitate, de laborator, de tură și de inspecție din salariile de bază, precum și la plata sporurilor astfel individualizate pentru perioadele din petitul acțiunii.

În reglementarea actuală în materia conflictelor de drepturi, reprezentată de art. 269 alin. (2) Codul muncii, competența de soluționare a unor asemenea cereri se stabilește în funcție de domiciliul sau sediul reclamantului, indiferent dacă reclamant este salariatul sau angajatorul.

Însă, potrivit art. 269 alin. (3) Codul muncii, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de C. proc. civ. pentru coparticiparea procesuală activă, cererea poate fi formulată la instanța competentă pentru oricare dintre reclamanți.

Potrivit art. 59 C. proc. civ., mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul procesului este un drept ori o obligație comună, dacă drepturile sau obligațiile lor au aceeași cauză ori dacă între ele există o strânsă legătură.

În cauză, raportat la dispozițiile legale enunțate, toți reclamanții (printre care și reclamanții A. și B.), în cadrul dosarului nr. x/2017 aflat pe rolul Tribunalului Bacău, au solicitat același lucru, între cererile lor, privite chiar și individual, existând o strânsă legătură, fiind astfel îndeplinite condițiile prevăzute de C. proc. civ. pentru coparticiparea procesuală activă, astfel cum dispune art. 269 alin. (3) Codul Muncii.

De asemenea, potrivit art. 116 C. proc. civ., reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.

Or, reclamanții din cauza de față au introdus cererea de chemare în judecată, împreună cu alți reclamanți, la Tribunalul Bacău.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) din noul C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalului Suceava, secția I civilă competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Instanța reține că obiectul prezentului litigiu îl reprezintă cererea înregistrată sub nr. x/2018 (disjunsă din dosarul nr. x/2017) pe rolul Tribunalului Bacău, secția I civilă, prin care reclamanții A. și B. au chemat în judecată în calitate de pârâtă ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ "APELE ROMÂNE"- ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET, solicitând anularea modificărilor unilaterale la contractele individuale de muncă privind acordarea sporurilor de fidelitate, de laborator, de tură și de inspecție din salariile de bază și obligarea acesteia la plata sporului de fidelitate pentru perioada 01.08.2015-01.01.2016, a sporului de inspecție pentru perioada 01.08.2015-19.12.2016 și sporurile de laborator și tură pentru perioada 01.04.2016-19.12.2016.

În dosarul nr. x/2017, înregistrat pe rolul Tribunalului Bacău, secția I civilă, instanța, prin încheierea de ședință din 04 aprilie 2018 a dispus disjungerea cererii ce îi privește pe reclamanții A. și B., având în vedere domiciliul acestora.

Conform dispozițiilor art. 266 din Codul muncii, "Jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de prezentul cod, precum și a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod."

Conflictul individual de muncă este definit de dispozițiile art. 1 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, ca fiind "conflictul de muncă ce are ca obiect exercitarea unor drepturi sau îndeplinirea unor obligații care decurg din contractele individuale și colective de muncă ori din acordurile colective de muncă și raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, precum și din legi sau din alte acte normative".

De asemenea, art. 266 din Codul muncii stabilește competența instanțelor de conflicte de muncă și asigurări sociale, statuând că jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de prezentul cod, precum și a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod.

Codul muncii, în art. 267, determină persoanele care pot avea calitatea de parte în litigiile de dreptul muncii:

a) salariații, precum și orice altă persoană titulară a unui drept sau a unei obligații în temeiul prezentului cod, al altor legi sau al contractelor colective de muncă;

b) angajatorii - persoane fizice și/sau persoane juridice -, agenții de muncă temporară, utilizatorii, precum și orice altă persoană care beneficiază de o muncă desfășurată în condițiile prezentului cod;

c) sindicatele și patronatele;

d) alte persoane juridice sau fizice care au această vocație în temeiul legilor speciale sau al C. proc. civ.

Art. 269 din același cod statuează că:

"(1) Judecarea conflictelor de muncă este de competența instanțelor judecătorești, stabilite potrivit legii. (2) Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul".

Nu poate fi reținută incidența dispozițiilor art. 269 alin. (3) din Codul muncii, potrivit cărora, "Dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de C. proc. civ. pentru coparticiparea procesuală activă, cererea poate fi formulată la instanța competentă pentru oricare dintre reclamanți", întrucât condiția impusă de acest text de lege nu este îndeplinită în cauză.

Ca urmare a disjungerii prezentei cauze din dosarul nr. x/2017, înregistrat pe rolul Tribunalului Bacău, secția I civilă și având în vedere că ambii reclamanți au domiciliul pe raza teritorială județului Suceava, sunt aplicabile prevederile art. 269 alin. (2) din Codul muncii, instanța competentă fiind cea de la domiciliul reclamanților.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse și de principiul asigurării accesului efectiv la justiție, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) din noul C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cererii ce face obiectul cauzei, în favoarea Tribunalului Suceava, secția I civilă, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții B. și A., în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ "APELE ROMÂNE" - ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET, în favoarea Tribunalului Suceava, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 noiembrie 2018.