ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2065/2018

Ședința publică din data de 22 mai 2018

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă la data de 31.08.2016, revizuenta A. a solicitat anularea deciziei nr. 2712/23.11.2015 a aceleiași instanțe.

În susținere, a invocat motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și a arătat că hotărârea a cărei revizuire o solicită este potrivnică deciziilor civile nr. 959A/06.05.2015, nr. 1150/A/21.05.2015 și nr. 2958/22.12.2015, pronunțate de Tribunalul București, secția a VI-a civilă.

Prin decizia civilă nr. 3923/15.11.2016, Tribunalul București, secția a VI-a civilă a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a VI-a civilă la 17.01.2017.

Prin decizia civilă nr. 499A/10.03.2017, Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă a admis excepția tardivității, invocată din oficiu și a respins ca tardivă cererea de revizuire.

Împotriva acestei decizii, A. a declarat recurs.

Recursul a fost depus la Curtea de Apel București, în termenul prevăzut de art. 485 C. proc. civ.

Prin cererea de recurs, întemeiată pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta a solicitat casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

Cu titlu preliminar, a susținut că în mod eronat s-a menționat în partea finală a deciziei recurate că aceasta este definitivă, atât timp cât, potrivit art. 513 alin. (6) C. proc. civ., hotărârea pronunțată în temeiul unei cereri de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. este supusă recursului.

În motivare, a arătat că în mod greșit a fost admisă excepția tardivității cererii de revizuire, curtea de apel interpretând greșit dispozițiile art. 511 C. proc. civ.

În acest sens, a susținut, în esență, că respingând ca tardiv formulată cererea de revizuire, cu motivarea că a calculat greșit termenul de revizuire, raportându-se la data comunicării celei de-a doua hotărâri, curtea de apel a lipsit de efecte juridice dispozițiile art. 511 alin. (4) C. proc. civ.

De asemenea, a susținut că cererea de revizuire a fost formulată în considerarea momentului comunicării celei de-a doua hotărâri, având în vedere că nu cunoștea motivarea instanței care a pronunțat cea din urmă hotărâre, astfel că nu ar fi putut motiva cererea în termenul de declarare a revizuirii; aceasta, întrucât hotărârea i-a fost comunicată cu mult peste termenul de o lună prevăzut pentru declararea căii de atac.

La data de 30.05.2017 intimatele au depus întâmpinare, prin care au solicitat respingerea ca nefondat a recursului.

Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a dispus efectuarea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului; acesta a fost redactat și comunicat părților.

La 05.12.2017 recurenta a depus punct de vedere la raport, prin care a arătat că este de acord cu concluziile raportului și a solicitat judecarea recursului în ședință publică.

Prin încheierea din 27.02.2018, Înalta Curte, constituită în completul de filtru, a admis în principiu recursul și a fixat termen astăzi, în ședință publică, pentru soluționarea acestuia.

Analizând recursul, Înalta Curte reține următoarele:

Recursul are ca obiect decizia civilă nr. 499A/2017/10.03.2017, prin care Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă a admis excepția tardivității, invocată din oficiu și a respins ca tardivă cererea de revizuire formulată de revizuenta A. în temeiul art. 508 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Potrivit art. 513 alin. (6) C. proc. civ., "dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice, calea de atac este recursul", iar conform art. 483 alin. (1) C. proc. civ. "hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului."

Prin urmare, raportat la dispozițiile legale sus-menționate, decizia atacată este supusă recursului.

Afirmația intimatelor, în sensul că recursul declarat este inadmisibil, întrucât ambele hotărâri pretins contradictorii sunt definitive, nu este aptă să conducă spre o altă concluzie, atât timp cât dispozițiile art. 513 alin. (6) C. proc. civ. nu fac o astfel de distincție.

Prin urmare, raportat la considerentele expuse mai sus, excepția inadmisibilității urmează să fie respinsă.

Cu privire la fondul recursului, cu titlu preliminar, trebuie subliniat că, deși recurenta a indicat în mod expres motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., criticile acesteia, în sensul aplicării greșite a dispozițiilor art. 511 C. proc. civ., se circumscriu ipotezei reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., din perspectiva căruia vor fi analizate.

Astfel, potrivit art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.

În motivarea căii de atac, recurenta a susținut că în mod nelegal a fost respinsă ca tardivă cererea sa de revizuire, apreciind că termenul de o lună stabilit de art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. curge de la data comunicării ultimei hotărâri, iar nu de la data pronunțării acesteia.

Potrivit art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în cazul revizuirii cerute pentru hotărâri definitive potrivnice, termenul de revizuire este de o lună de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.

Înalta Curte constată că, în speță, A. a solicitat revizuirea deciziei nr. 2712/23.11.2015, definitivă, pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a civilă, susținând că este potrivnică deciziilor civile nr. 959A/06.05.2015, nr. 1150/A/21.05.2015 și nr. 2958/22.12.2015, pronunțate de Tribunalul București, secția a VI-a civilă.

Așadar, cum hotărârea atacată cu revizuire (ultima hotărâre) a rămas definitivă la data pronunțării sale, termenul de o lună prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., calculat conform art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., s-a împlinit la 23.12.2015.

Având în vedere că cererea de revizuire a fost transmisă prin poșta rapidă la data de 30.08.2016 (conform dovezii aflate la dosarul tribunalului), cu depășirea termenului prevăzut de lege, în mod corect Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă a respins-o ca tardivă.

Se impune subliniat că afirmația recurentei potrivit căreia termenul de revizuire curge de la data comunicării ultimei hotărâri este lipsită de temei legal.

Aceasta, întrucât, atunci când stabilește momentul de la care începe să curgă termenul de revizuire, art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. face trimitere în mod expres la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri, iar nu la data comunicării.

În speță, hotărârea atacată cu revizuire a fost pronunțată în cadrul unei cereri evaluabile în bani, a cărei valoare se situează sub pragul valoric impus de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, în forma în vigoare la data inițierii procesului, astfel că, nefiind supusă recursului, a rămas definitivă la data pronunțării, întrucât conform art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., hotărârile date în apel, fără drept de recurs, sunt hotărâri definitive.

Având în vedere aceste considerente, decizia atacată se dovedește a fi legală, așa încât, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., recursul urmează să fie respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția inadmisibilității.

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei civile nr. 499A/10.03.2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 mai 2018.