ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 02.10.2018

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal

HOTĂRÂRE
02.10.2018
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Caraș-Severin la data de 10 noiembrie 2016 sub nr. x/2016, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să oblige pârâtul Ministerul Public la reîncadrarea sa în conformitate cu art. 36 alin. (1) din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice începând cu data de 01.07.2017 conform prevederilor art. 45 anexa N, cap. VIII, secțiunea 1, art. 1 lit. e) din Legea nr. 153/2017; obligarea pârâtului Ministerului Public la plata drepturilor salariale aferente funcției publice de specialist conform art. 45, Anexa nr. V, Cap. 1, lit. b), nr. crt. 4 din Legea nr. 153/2017 începând cu data de 01.07.2017 până la data pronunțării hotărârii, actualizate în raport cu indicele de inflație până la data plății efective, precum și în continuare după pronunțarea hotărârii.

2.1. Prin Sentința civilă nr. 424/27.03.2018 Tribunalul Caraș-Severin a admis excepția necompetenței sale materiale în soluționarea cauzei și a declinat în favoarea Curții de Apel Timișoara competența materială de soluționare în primă instanță a cererii.

Pentru a pronunța această soluție Tribunalul Caraș-Severin a reținut că, din analiza prevederilor art. 37 din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, rezultă faptul că instanța de contencios administrativ competentă să soluționeze cererea este cea prevăzută de art. 10 din Legea nr. 554/2004. În cauză fiind contestat un ordin de salarizare emis de Procurorul General al Parchetului de pe Lângă Înalta Curte de casație și Justiție, autoritate publică centrală, competența de soluționare a cauzei în primă instanță revine curții de apel.

2.2. Prin Sentința nr. 208 din data de 22 august 2018 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, a fost declinată competența de soluționare a acțiunii formulată în favoarea Tribunalului Caraș-Severin, secția de contencios administrativ și fiscal.

S-a constatat că între Curtea de Apel Timișoara și Tribunalul Caraș-Severin, secția de contencios administrativ și fiscal, s-a ivit un conflict negativ de competență, iar în baza dispozițiilor art. 134 noul C. proc. civ. s-a dispus suspendarea judecării cauzei și înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului de competență.

Pentru a pronunța această soluție, curtea de apel a reținut că în speță sunt aplicabile prevederile art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici pentru determinarea instanței competente, deoarece art. 37 din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice face referire doar la instanța de contencios administrativ sau, după caz, instanța judecătorească competentă potrivit legii.

În fapt, prin acțiunea introductivă de instanță reclamantul A. - având funcția publică de inspector antifraudă, detașat pe postul de specialist antifraudă în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin, a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Public la reîncadrarea sa în conformitate cu art. 36 alin. (1) din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice începând cu data de 01.07.2017 conform prevederilor art. 45 anexa N, cap. VIII, secțiunea 1, art. 1 lit. e) din Legea nr. 153/2017; obligarea pârâtului Ministerului Public la plata drepturilor salariale aferente funcției publice de specialist conform art. 45, Anexa nr. V, Cap. 1, lit. b), nr. crt. 4 din Legea nr. 153/2017 începând cu data de 01.07.2017 până la data pronunțării hotărârii, actualizate în raport cu indicele de inflație până la data plății efective, precum și în continuare după pronunțarea hotărârii.

Înalta Curte, învestită cu conflictul de competență, nu poate îmbrățișa opinia tribunalului în sensul că, în speță, stabilirea instanței competente se face potrivit art. 10 din Legea nr. 554/2004, respectiv, în raport de gradul autorității emitente a actului "atacat".

Legea nr. 188/1999 - la art. 1 alin. (1) "reglementează regimul general al raporturilor juridice dintre funcționarii publici și stat sau administrația publică locală, prin autoritățile administrative autonome ori prin autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice centrale și locale, denumite în continuare raporturi de serviciu".

Curtea de apel a apreciat că, în materia raporturilor de serviciu ale funcționarului public, deci inclusiv în ceea ce privește cererea de reîncadrare în funcția corespunzătoare cu stabilirea drepturilor salariale, potrivit dispozițiilor exprese ale art. 109 din Legea nr. 188/1999 actualizată, competența materială de a soluționa litigiul în primă instanță revine secțiilor de contencios administrativ ale tribunalelor competente teritorial.

Acest raționament echivalează cu interpretarea că dispozițiile Legii nr. 188/1999 reprezintă dreptul comun în materie de raporturi de serviciu privind funcționarii publici, lege care la rândul ei se completează cu Legea nr. 554/2004 ce reprezintă dreptul comun mai larg în materie de contencios administrativ, fiind stabilită astfel o competență generală de soluționare a unei sfere largi de raporturi juridice în favoarea tribunalului, ca instanță de drept comun.

În raport de obiectul litigiului, sub aspectul competenței de soluționare, cauza intră sub incidența dispozițiilor art. 109 din Legea nr. 188/1999, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 2/2013.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 133 alin. (2), art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Caras Severin, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în favoarea Tribunalului Caras Severin, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 octombrie 2018.

Procesat de GGC - GV

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2020-09-09
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4261/2020
de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puțin un an în domeniul studiilor superioare. - obligarea pârâtului la plata diferențelor salariale dintre salariile efectiv încasate și salariilor cuvenite conform Legii nr. 284/2010, pentru
ÎCCJ 2020-07-28
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3960/2020
cții pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puțin un an în domeniul studiilor superioare. - obligarea pârâtei la plata diferențelor salariale dintre salariile efectiv încasate și salariilor cuvenite
ÎCCJ 2020-07-28
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3958/2020
ul pentru soluționarea recursului în intersul legii). II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C
ÎCCJ 2020-07-28
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3959/2020
rat pe funcții pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puțin un an în domeniul studiilor superioare. - obligarea pârâtei la plata diferențelor salariale dintre salariile efectiv încasate și salariilor
ÎCCJ 2017-10-18
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3063/2017
Asupra conflictului negativ de competență; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal
Sursă