ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3843/2018

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea, secția I civilă la data de 18 septembrie 2017 sub nr. x/2017, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Gorj, Curtea de Apel Craiova, Ministerul Justiției, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, constatarea stării de discriminare și plata diferențelor salariale rezultate din aplicarea valorii de referință sectorială de 347,1 RON pentru perioada 1 octombrie 2011 - 9 aprilie 2015, 405 RON pentru perioada 9 aprilie 2015 - 1 decembrie 2015 și 445,5 RON începând cu 1 decembrie 2015 și până la data de 1 octombrie 2016, sume actualizate cu indicele de inflație.

Prin Sentința nr. 243 din 5 martie 2018 Tribunalul Vâlcea, secția I civilă a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, reținând că reclamanții sunt judecători la Judecătoria Târgu Jiu, iar potrivit art. 127 C. proc. civ.: (1) "Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea. (3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor."

Referitor la aplicabilitatea acestor prevederi legale, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia în interesul Legii nr. 7/2016, a statuat că "sintagma instanța la care își desfășoară activitatea din cuprinsul art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. trebuie interpretată restrictiv, în sensul că se referă la situația în care judecătorul își desfășoară efectiv activitatea în cadrul instanței competente să se pronunțe asupra cererii de chemare în judecată în primă instanță."

Față de aceste dispoziții, instanța competentă în soluționarea cauzei este Tribunalul Gorj.

Prin Sentința nr. 793 din 6 septembrie 2018 Tribunalul Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea, a constatat ivit conflictul negativ și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării.

Tribunalul Gorj a reținut că la data introducerii acțiunii, reclamantele HH., II. și JJ. își desfășurau activitatea în cadrul Tribunalului Gorj, astfel încât se încadrau întocmai în ipoteza reglementată de dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., iar instanța aleasă, Tribunalul Vâlcea, era competentă să soluționeze cererea de chemare în judecată.

Pe de altă parte, prin Decizia nr. 290 din 26 aprilie 2018, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma de competența instanței la care își desfășoară activitatea din cuprinsul art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., precum și sintagma care își desfășoară activitatea la instanța competentă să judece cauza din cuprinsul art. 127 alin. (2) din C. proc. civ. sunt neconstituționale.

Dat fiind faptul că tocmai dispozițiile legale în baza cărora Tribunalul Vâlcea a declinat competența de soluționare a cauzei au fost declarate neconstituționale, instanța competentă a soluționa cauza rămâne Tribunalul Vâlcea.

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea, pentru următoarele argumente:

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ. "Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea". Alin. (2) al aceluiași articol statuează că "În cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care își desfășoară activitatea la instanța competentă să judece cauza, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii."

Textul legal reglementează situația particulară a litigiilor în care este implicat un judecător în calitate de reclamant sau de pârât, rațiunea normei fiind aceea de a înlătura orice suspiciune de soluționare părtinitoare a cauzei, din pricina calității părții, fiind aplicabil, conform alin. (3), și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor.

Prin Decizia în interesul Legii nr. 7 din 16 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 461 din 22 iunie 2016 s-a stabilit că sintagma instanța la care își desfășoară activitatea din cuprinsul art. 127 alin. (1) C. proc. civ. trebuie interpretată restrictiv, în sensul că se referă la situația în care judecătorul își desfășoară efectiv activitatea în cadrul instanței competente să se pronunțe asupra cererii de chemare în judecată în primă instanță.

Deși în cauză mare parte din reclamanți funcționează ca judecători în cadrul Judecătoriei Târgu Jiu, la data introducerii acțiunii (18 septembrie 2017), reclamantele HH., II., JJ. își desfășurau activitatea în cadrul Tribunalului Gorj, situație față de care sunt aplicabile dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ. în interpretarea dată prin decizia în interesul legii menționată.

Competența reglementată de art. 127 C. proc. civ. este una facultativă, sens în care, prin alegerea făcută de către reclamanți, de învestire a Tribunalului Vâlcea (în condițiile neinvocării, de către pârâți, a excepției de necompetență teritorială, singurii în măsură să invoce aspectul procedural prin întâmpinare sau cel mai târziu la primul termen de judecată, potrivit art. 130 alin. (3) C. proc. civ.), această instanță a devenit exclusiv competentă a judeca litigiul cu care a fost sesizată.

Pentru ceilalți reclamanți a operat prorogarea de competență conform art. 59 C. proc. civ., conform căruia mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul procesului este un drept ori o obligație comună, dacă drepturile sau obligațiile lor au aceeași cauză ori dacă între ele există o strânsă legătură.

În cauză, acțiunea introductivă de instanță are ca obiect obligarea pârâților la plata unor diferențe salariale având aceeași cauză juridică, astfel încât, deși fiecare dintre reclamanți urmărește recunoașterea unor drepturi subiective proprii, în virtutea unor raporturi individuale de muncă, cererile formulate urmează același regim juridic și probator, aflându-se într-o strânsă legătură, potrivit textului legal anterior menționat privind prorogarea de competență.

Totodată, trebuie reținut că prin Decizia Curții Constituționale nr. 290 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 638 din 23 iulie 2018 s-a constatat neconstituționalitatea sintagmei de competența instanței la care își desfășoară activitatea din cuprinsul art. 127 alin. (1) C. proc. civ., precum și a sintagmei care își desfășoară activitatea la instanța competentă să judece cauza din cuprinsul alin. (2) al aceluiași articol, această decizie fiind aplicabilă cauzei, raportat la data învestirii Înaltei Curți cu prezentul conflict negativ de competență, respectiv 28 septembrie 2018.

Conform celor statuate de Curtea Constituțională, noțiunea de instanță la care își desfășoară activitatea prevăzută de textul legal enunțat, trebuie interpretată în sens larg, cu privire la toate ciclurile procesuale ale judecății.

În consecință, prin alegerea exprimată de reclamanți în cadrul cererii de chemare în judecată, coroborată cu incidența în cauză a dispozițiilor art. 59 și art. 127 alin. (1) C. proc. civ., Tribunalul Vâlcea a devenit în mod exclusiv competent să judece prezentul litigiu.

Pentru aceste considerente, competența de soluționare a cauzei se va stabili în favoarea Tribunalului Vâlcea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 noiembrie 2018.

Procesat de GGC - MM