ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2058/2018

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1317/19.12.2017 s-a dispus validarea rezultatelor concursului de promovare în funcții de execuție și pe loc a judecătorilor și procurorilor. Printre rezultatele validate nu s-a regăsit și rezultatul obținut de contestator.

Având în vedere nota obținută, contestatorului i s-a respins cererea de recunoaștere a gradului profesional de curte de apel.

Împotriva Hotărârii nr. 1317 din 19.12.2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, A. a formulat contestație.

În motivarea contestației se solicită anularea parțială a hotărârii în ceea ce privește soluția de respingere a cererii de recunoaștere a gradului profesional de curte de apel (punctul 4 pe ordinea de zi din 19.12.2017), recunoașterea gradului profesional de curte de apel, obligarea pârâtului la emiterea unei hotărâri de validare a rezultatelor obținute de reclamant la concursul de promovare a judecătorilor și procurorilor pe loc, organizat- la data de 26.11.2017 și, implicit, recunoașterea gradului profesional de curte de apel și promovarea reclamantului pe loc. în gradul profesional de curte de apel, începând cu data de 01.01.2018 (în acord cu Hotărârea pronunțată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, pct. 4.10 pe ordinea de zi din 19.12.2017).

Contestatorul arată că a participat la concursul de promovare în funcții de execuție din data de 26.11.2017, pentru obținerea gradului profesional de curte de apel, prin promovare pe loc, la disciplina dreptul muncii, având nota finală de 7.100.

Ulterior, a formulat cerere de recunoaștere a gradului profesional de curte de apel, cerere respinsă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin hotărârea din data de 19.12.2017.

Se arată că, deși îndeplinea cerințele prevăzute de art. 27 alin. (2) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea nr. 621/2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificările ulterioare, nota obținută la concurs nu i-a permis promovarea în gradul de judecător de curte de apel, datorită numărului de locuri limitat.

Se învederează că modul concret în care este reglementată posibilitatea de promovare în funcții de execuție pentru judecători, respectiv în limita unui anumit număr de locuri, lăsat la latitudinea ordonatorului de credite - Ministerul Justiției, condiționat de asigurarea finanțării corespunzătoare, este discriminatoriu întrucât această categorie profesională este dezavantajată sub acest aspect în raport de alte categorii profesionale, fără o justificare obiectivă și rezonabilă. Se face trimitere expresă la situația personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din Ministerul Justiției. Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național al Magistraturii care au posibilitatea de a promova în funcții de execuție, în cadrul instituțiilor unde își desfășoară activitatea, prin participarea la examen, fără a concura pe un număr limitat de locuri, promovarea depinzând exclusiv de atingerea notei minime la concurs.

Modul restrictiv de promovare impus magistraților reiese și din faptul că promovarea pe loc nu se face în limita unui număr de locuri pentru nicio altă categorie socio-profesională ( funcționarii publici, cadrele didactice și cele medicale) care pot promova în funcții de execuție fără a avea locurile limitate, promovarea acestora depinzând exclusiv de atingerea notei minime la concurs.

De asemenea, contestatorul susține că este relevant și faptul că prin Hotărârea nr. 892 din 14.07.2016 pronunțată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, Plenul și-a însușit punctul de vedere al Direcției legislație, documentare și contencios, prin care se propune reglementarea a două proceduri distincte de concurs-examen de promovare a judecătorilor și procurorilor, una pentru obținerea gradului ierarhic superior, iar cealaltă pentru promovarea efectivă la instanțele sau parchetele superioare, în sensul că procedura de examen pentru promovarea în grad să prevadă posibilitatea judecătorilor și procurorilor de a promova în grad (până la gradul de judecător de curte de apel, inclusiv), condiționată de o notă minimă prevăzută de lege, fără stabilirea unui număr limitat de locuri, prin susținerea unei probe scrise cu caracter teoretic și practic, la care să se obțină o notă minimă.

În opinia contestatorului, există o discriminare în ceea ce privește obținerea gradului profesional superior între cele două categorii profesionale, urmând să fie eliminată condiționarea obținerii gradului profesional de un număr limitat de locuri.

Examinând contestația formulată prin prisma motivelor invocate, a apărărilor din întâmpinare și a textelor legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Potrivit art. 43 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 303/2004, promovarea judecătorilor și procurorilor se face numai prin concurs organizat- la nivel național, în limita posturilor vacante existente la tribunale și curți de apel sau, după caz, la parchete, iar concursul se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Național al Magistraturii.

Potrivit art. 45 din lege, judecătorii și procurorii care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 44 pot participa la concurs, în vederea promovării pe loc, în limita numărului de locuri aprobat anual de Consiliul Superior al Magistraturii.

Conform art. 1 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621/2006. cu modificările și completările ulterioare, denumit în continuare Regulament, promovarea judecătorilor și procurorilor în funcții de execuție, efectivă sau pe loc, la tribunale, tribunale specializate, curți de apel se face numai prin' concurs, organizat- la nivel național, în limita posturilor vacante existente, respectiv a numărului de locuri aprobat anual de Consiliul Superior al Magistraturii pentru promovarea pe loc. Posturile vacante de conducere de la instanțe și parchete nu se ocupă prin concursul de promovare în funcții de execuție, ci potrivit procedurilor speciale stabilite prin lege și regulament.

În baza art. 4 alin. (2) din Regulament, posturile scoase la concurs pentru promovarea efectivă, respectiv locurile scoase la concurs pentru promovarea pe loc se stabilesc de către Consiliul Superior al Magistraturii, în mod distinct.

Potrivit art. 4 alin. (2

2

) din același act normativ, la promovarea pe loc. locurile scoase la concurs se stabilesc la nivel național, corespunzător gradelor instanțelor sau parchetelor ierarhic superioare pentru care se organizează concursul; în interiorul fiecărui grad, locurile se stabilesc separat, pe materii de concurs. Numărul de locuri scoase la concurs se stabilește cu consultarea prealabilă a ordonatorilor principali de credite, iar alocarea locurilor pe materii de concurs se realizează de către Consiliul Superior al Magistraturii ținând cont de ponderea numărului de cauze la nivelul gradului de jurisdicție pentru care se scot locurile la concurs și de necesitățile sistemului.

În ceea ce privește modalitatea de promovare a judecătorilor și procurorilor la instanțele și parchetele superioare, reglementarea primară și cea secundară în materie stabilesc două forme de promovare și anume efectivă și pe loc, ambele în limita unui număr de locuri, respectiv în limita posturilor vacante existente pentru promovarea efectivă și a numărului de locuri aprobat anual de Consiliul Superior al Magistraturii pentru promovarea pe loc.

Principala formă de promovare a magistraților este cea efectivă, întrucât noțiunea de "promovare" implică o avansare într-o funcție sau într-un rang superior și desfășurarea propriu zisă a atribuțiilor ce revin funcției în care s-a promovat, în timp ce promovarea pe loc trebuie privită ca o formă de avansare subsidiară, aceasta presupunând doar obținerea gradului superior, cel promovat într-o asemenea modalitate desfășurându-și în continuare activitatea la aceeași instanță sau parchet.

Potrivit dispozițiilor legale sus-menționate, numărul de locuri alocat pentru promovarea pe loc se stabilește la nivel național, corespunzător gradelor instanțelor și parchetelor, distinct de cele stabilite pentru promovarea efectivă, cu consultarea prealabilă a ordonatorilor principali de credite.

Stabilirea distinctă a numărului de locuri pentru promovarea efectivă și respectiv promovarea pe loc are la bază și rațiuni de ordin bugetar, întrucât în ceea ce privește promovarea efectivă, locurile scoase la concurs sunt deja finanțate, prin evidențierea lor pe schemele instanțelor, în timp ce scoaterea la concurs a unor posturi pentru promovarea pe loc, separat de posturile vacante efectiv în sistem la nivelele superioare, implică un efort bugetar suplimentar, astfel că pentru organizarea concursului de promovare pe loc este necesară asigurarea în prealabil a finanțării necesare de către ordonatorii principali de credite, respectiv Ministerul Justiției.

Înalta Curte constată că, în cauză, criticile privesc aplicarea unui tratament discriminatoriu în ceea ce privește forma de promovare pe loc a judecătorilor și procurorilor prin raportare la modalitatea de promovare a personalului asimilat magistraților, contestatorul făcând trimitere tangențială și la alte categorii socio profesionale, cum ar fi medicii, profesorii, funcționarii publici.

Noțiunea de "discriminare" este definită de art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, respectiv "orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării. în condiții de egalitate. a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice a/te domenii ale vieții publice ".

Alin. (3) al aceluiași articol exclude din conceptul de discriminare, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor instituite la alin. (1), față de alte persoane, dacă acestea sunt justificate de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare.

În lumina dispozițiilor art. 2 din O.G. nr. 137/2000, discriminarea poate fi invocată numai în raport de anumite situații identice, similare sau analoage în care se află două sau mai multe persoane, față de care se aplică un tratament diferențiat, fără ca acest tratament să fie justificat obiectiv de un scop legitim și fără ca metodele de atingere a acelui scop să fie adecvate și necesare.

Contrar susținerilor contestatorului, magistrații și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor reprezintă categorii socio-profesionale distincte, ceea ce justifică stabilirea unor proceduri diferite de promovare în funcții de execuție.

Deși personalul de specialitate juridică este asimilat magistraților în ceea ce privește drepturile și obligațiile acestora, există deosebiri esențiale prin raportare la natura activității efectiv desfășurate.

În același timp, deși art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, stabilește că:

"Pe durata îndeplinirii funcției, personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiției, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național de Criminologie, Institutul Național de Expertize Criminalistice și din Institutul Național al Magistraturii este asimilat judecătorilor și procurorilor în ceea ce privește drepturile și îndatoririle, inclusiv susținerea examenului de admitere, evaluarea activității profesionale, susținerea examenului de capacitate și de promovare, dispozițiile prezentei legi aplicându-se în mod corespunzător".

Această asimilare nu presupune stabilirea unor reguli identice pentru admitere, evaluare, respectiv promovare, date fiind atribuțiile distincte ale fiecărei categorii profesionale vizate în speță, precum și activitatea efectiv desfășurată de persoanele încadrate în fiecare dintre cele două profesii.

În cazul judecătorilor și procurorilor, finanțarea posturilor scoase la concursul de promovare efectivă sau pe loc în funcții de execuție este atributul ordonatorilor principali de credite, Ministerul Justiției și Ministerul Public, care pot comunica Consiliului Superior al Magistraturii un număr limitat de locuri pentru concurs, din rațiuni bugetare.

Potrivit art. 4 alin. (2

2

) din Regulament, Consiliul Superior al Magistraturii stabilește numărului de locuri scoase la concursul de promovare pe loc numai după consultarea prealabilă a ordonatorilor principali de credite - Ministerul Justiției și Ministerul Public.

În ceea ce privește promovarea personalului de specialitate juridică asimilat magistraților, trebuie observat că ordonatorii de credite sunt distincți, fiecare apreciind în funcție de bugetul propriu, oportunitatea organizării unui astfel de examen.

Totodată, dacă pentru magistrați, art. 43 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare, impune ca un concurs de promovare să fie organizat- cel puțin anual, în cazul personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, art. 2 din Hotărârea Plenului nr. 1260/2014 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea examenului de promovare în funcții de execuție a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii și al Institutului Național al Magistraturii stabilește că respectivul examen se organizează anual, numai dacă este cazul.

În cazul promovării pe loc în funcții de execuție a judecătorilor și procurorilor, limitarea numărului de locuri pentru concursul de promovare este determinată. În plus, față de finanțarea locurilor, și de faptul că judecătorii și procurorii, ulterior promovării pe loc, au posibilitatea de a se transfera la instanța/parchetul corespunzător gradului profesional dobândit, în schimb personalul asimilat nu poate uza de o astfel de procedură.

În același timp, numărul de locuri scoase la concursul de promovare pe loc este influențat și de schemele de personal de la instanțe și parchete, deoarece în situația în care magistrații care au promovat concursul formulează cereri de transfer, este necesar ca la instanțele și parchetele la care li se acordă transferul să existe posturi vacante și susceptibile de a fi ocupate în această modalitate.

Prin urmare, numărul de locuri stabilit pentru concursul de promovare pe loc este determinat, pe lângă obligativitatea finanțării corespunzătoare, și de eventuala posibilitate a magistratului de a-și desfășura activitatea la instanța/parchetul corespunzător gradului profesional dobândit.

Stabilirea de către legiuitor a unor cerințe distincte de promovare pentru diverse categorii socio profesionale este determinată în primul rând de statutul diferit al acestor categorii și atribuțiile specifice fiecăreia dintre acestea.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, Înalta Curte va respinge contestația formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 1317 din 19 decembrie 2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 1317 din 19 decembrie 2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 mai 2018.