CtEDO 29.07.2008 Auto

AFFAIRE D'IGLIO c. ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
29.07.2008
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de l'article 6 - Droit à un procès équitable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2008
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
AFFAIRE D'IGLIO c. ITALIE (CtEDO, 2008)
HUDOC · oficial

A DOUA SECȚIUNE PRIVIND DlIGLIO c. ITALIA Cerere nr. 32678/03) HOTĂRÂREA STRASBURG 29 iulie 2008 DEFINIF 29/10/2008 Această hotărâre poate fi supusă unor modificări de formă. În laquessed D Danutė Jočienė, Dragoljub Popović, András Sajó, judecători, și de Françoise Elens-Passos, graffière adjunct de secțiune După ce a deliberat în camera consiliului la 8 iulie 2008, Rend la chetă că aici, adoptat la această dată de procedură La originea cauzei se află o cerere (n 32678/03) îndreptată împotriva Republicii Italiene și al cărei resortisant al acestui stat, domnul Alfonsina D reclamanta a sesizat Curtea la 10 septembrie 2003 în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( Adam și co-agenții săi, dnii V. Esposito și F. Crisafolli, precum și de co-adjunctul său, dl N. Lettieri. La 29 iunie 2006, Curtea a decis să comunice cererea guvernului. După cum permite art. 29 alin. (3) din Convenție, Curtea a decis, de asemenea, că va fi examinată în același timp admisibilitatea și fondul cauzei. Recurenta s-a născut în 1960 și își are reședința în Durazzano (Benevent). A. Procedura principală la 29 februarie 1991, recurenta a înaintat un recurs în fața instanței judecătorești din Benevent (RG. n 4677/91), acționând ca judecător al muncii, pentru a obține recunoașterea dreptului său de a fi înscris în registrul lucrătorilor agricoli de către serviciul de contribuții agricole (SCAU - Servizio per i Contributi Agricoli Unificati La 13 noiembrie 1991, judecătorul judecător a stabilit prima audiere la 14 octombrie 1993. În urma a două audieri, printre care și una a fost pronunțată la 23 octombrie 1993. La 23 octombrie 1996, procedura a fost preluată împotriva securității sociale. Din cele nouă audieri stabilite între 7 noiembrie 1994 și 20 iunie 2001, una a fost retrimisă din cauza absenței părților și două din oficiu. printr-o hotărâre din aceeași zi, al cărei text a fost depus la grefă la 25 iunie 2001 Iulie 2001, judecătorul a respins cererea recurentei. B. Procedura Pinto la 9 octombrie 2001, recurenta sesizează instanța de apel a Romei în sensul Legii nr. 89 din 24 martie 2001, În scopul de a se plânge de durata procedurii descrise mai sus, Comisia a solicitat instanței să declare că a existat o încălcare a art. 6 alin. (1) din Convenție și să condamne statul italian la despăgubirea prejudiciilor materiale și morale suferite, în special 28 000 de lire [14 460,79 EUR] ca daune materiale și morale. Printr-o decizie din 28 martie 2002, al cărei text a fost depus la grefă la 28 mai 2002, instanța de apel a constatat depășirea unei perioade rezonabile de timp. 800 EUR în echitate ca despăgubire pentru prejudiciul moral și 920 EUR pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată. Această decizie nu a fost notificată și a dobândit autoritatea de lucru judecat la 13 iulie 2003 printr-o scrisoare din 8 septembrie 2003, recurenta a informat Curtea cu privire la rezultatul procedurii naționale și i-a cerut să reia examinarea cererii sale. Sumele acordate în temeiul Deciziei Pinto au fost plătite la 25 noiembrie 2004. Orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...), care va decide (...) contestațiile cu privire la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) 11. În urma examinării faptelor cauzei și a argumentelor părților, Curtea consideră că nu este suficient să se stabilească în mod corespunzător și că plata sumei mai mică (a se vedea, printre altele, Delle Cave și Corrado c. Italia, n 14626/03, §§ 26-31, 5 iunie 2007 și Cocchiarella c. Italia, citată anterior). În sensul art. 34 din Convenție. 13. Curtea constată că acest at nu este în mod vădit greșit întemeiat în sensul art. 35 alin. (3) din Convenție și nu se confruntă cu niciun alt motiv de refuz. Pe fond 14. În ceea ce privește durata procedurii, Curtea consideră că perioada care trebuie luată în considerare se întinde de la 29 februarie 1991, ziua în care reclamanta a înaintat cererea în fața instanței judecătorești din Benevent, până la 25 iulie 2001, data depunerii la grefa hotărârii judecătorului respectiv și, prin urmare, a durat mai mult de zece ani și patru luni pentru un grad de jurisdicție. 15. Curtea observă, de asemenea, că suma acordată de instanța judecătorească mai mult de 25 noiembrie 2004 a fost plătită la mai mult de 29 de luni de la depunerea la grefa hotărârii Curții a Tribunalului de Primă Instanță: prin urmare, această plată a depășit în mod semnificativ cele șase luni de la data la care hotărârea de despăgubire a devenit executorie. Faptul că procedura Pinto Prin urmare, Curtea va fi nevoită să revină asupra acestei chestiuni din unghiul articolului 41 din Convenție (a se vedea Cocchiarella c. Italia, După examinarea faptelor în lumina informațiilor furnizate de părți și având în vedere jurisprudența sa în acest sens, Curtea consideră că, în speță, durata procedurii în litigiu este excesivă și nu răspunde la cerința termenului rezonabil care decurge din aceasta, a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din convenție. II. PRIVIND ALTE VIOLAȚII ALEGATE 17. De asemenea, recurenta se plânge de încălcarea articolelor 14, 17 și 34 din convenție, pe motiv că aceasta ar fi fost victima unei discriminări bazate pe bogăție, având în vedere costurile avansate pentru a iniția procedura, precum și riscul de a fi condamnată la plata cheltuielilor de procedură în caz de respingere a acțiunii sale. 18. Curtea consideră că este necesar să se examineze aceste obiecțiuni din perspectiva dreptului de a avea acces la o instanță în temeiul articolului 6 din convenție. Curtea constată că, deși un individ poate fi admis, potrivit legii italiene, în beneficiul asistenței judiciare gratuite în materie civilă, recurenta nu a solicitat acest ajutor. În plus, aceasta arată că a putut sesiza instanțele competente în conformitate cu legea Pinto și că tribunalul a acceptat cererea sa, acordându-i o sumă cu titlu de cheltuieli de procedură. Cu toate acestea, nu se poate vorbi despre t ă ț i le de acces la un tribunal atunci când o parte, reprezentată de un avocat, sesizează în mod liber instanța competentă și își prezintă în f a ț a ei argumentele. Prin urmare, nici o aparență a unei încălcări care nu poate fi identificată, Curtea declară aceste obiec ț ii inadmisibile, deoarece în mod vădit nefondate în conformitate cu art. 35 alineatul (3) și cu art. 4 din Conven ț ia ( Nicoletti c. Italia (dec.), nr. 31332/96, 10 aprilie 1997). III. PRIVIND APLICAREA ARTICOLULUIUI 41 DIN CONVENȚIE 19. În conformitate cu art. 41 din Convenție, În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite să se desprindă de consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții vătămate, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. 22. Curtea consideră că ar fi putut acorda recurentei, în absența unor căi de atac interne și având în vedere natura litigiului, suma de 12 000 EUR. Faptul că instanța de apel din Roma i-a acordat reclamantei aproximativ 23 % din această sumă duce la un rezultat vădit nerațional. Prin urmare, ținând cont de caracteristicile căii de atac, Pinto, și de faptul că aceaceasta este încă obținută la o constatare a încălcării, Curtea, ținând cont de soluția adoptată în Hotărârea Cocchiarella c. Italia (citată la §§ 139-142 și 146) și acționând în echitate, alocată reclamantei 2 600 EUR în acest sens, precum și 2 300 EUR pentru frustrarea suplimentară ca urmare a întârzierii în plata sumei de 2 800 EUR, care a avut loc numai la 25 noiembrie 2004, adică la mai mult de 29 de luni de la depunerea la grefa deciziei Tribunalului de apel. Costuri și cheltuieli 23. Justificative pe suport, reclamanta, de asemenea, solicită 6 898,31 În conformitate cu jurisprudența Curții, alocarea cheltuielilor și cheltuielile de judecată în temeiul articolului 41 presupune că se stabilesc realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil al ratei lor (Can și alte c. Turcia), 29189/02, din 24 ianuarie 2008, § 22. În ceea ce privește cheltuielile și cheltuielile suportate în fața instanțelor Pinto În ceea ce privește cheltuielile și cheltuielile suportate în fața acesteia, Curtea consideră că, în cadrul pregătirii prezentei cereri, au trebuit să fie suportate anumite cheltuieli. Prin urmare, Curtea, hotărând în mod echitabil, consideră că suma de 1 000 EUR este rezonabilă. Interese moratorii 26. Curtea consideră că este oportun să se stabilească rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale. PE CES MOTIVE, CURȚIA, LA L în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă în conformitate cu art. 2 din Convenție, următoarele sume 900 EUR (patru mii nouă sute de euro), plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru daune morale (ii). 000 EUR (mii de euro), plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit de către reclamantă, pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată decât de la data expirării termenului respectiv și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate de la dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabile în această perioadă, majorată cu trei puncte procentuale Respins cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. În limba franceză, apoi comunicat în scris la 29 iulie 2008, în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din Regulamentul de procedură. Françoise Elens-Passos Françoise Tulkens Grefier Adjunct Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2008-07-22
0,97
AFFAIRE DE GUGLIELMO c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE DE GUGLIELMO c. ITALIE ( Requête n o 5489/03) ARRÊT STRASBOURG 22 juillet 2008 DÉFINITIF 22/10/2008 Cet arrêt peut subir des retouches de forme. En l’affaire de Guglielmo c. Italie, La Cour européenne des droits de
CtEDO 2008-07-22
0,97
AFFAIRE DE MARIA c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE DE MARIA c. ITALIE ( Requête n o 4287/03) ARRÊT STRASBOURG 22 juillet 2008 DÉFINITIF 22/10/2008 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retou
CtEDO 2008-10-14
0,97
AFFAIRE BELPERIO c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE BELPERIO c. ITALIE ( Requête n o 39258/03) ARRÊT STRASBOURG 14 octobre 2008 DÉFINITIF 14/01/2009 Cet arrêt peut subir des retouches de forme. En l’affaire Belperio c. Italie, La Cour européenne des droits de l’homme
CtEDO 2008-07-29
0,97
AFFAIRE DI MICCO c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE DI MICCO c. ITALIE ( Requête n o 35770/03) ARRÊT STRASBOURG 29 juillet 2008 DÉFINITIF 29/10/2008 Cet arrêt peut subir des retouches de forme. En l’affaire Di Micco c. Italie, La Cour européenne des droits de l’homme
CtEDO 2008-07-22
0,97
AFFAIRE ROSA IZZO c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE ROSA IZZO c. ITALIE ( Requête n o 4282/03) ARRÊT STRASBOURG 22 juillet 2008 DÉFINITIF 22/10/2008 Cet arrêt peut subir des retouches de forme. En l’affaire Rosa Izzo c. Italie, La Cour européenne des droits de l’homm
Sursă