ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1583/2017

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 25.03.2013, reclamanta S.C. A. S.A. a formulat, în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L., cerere de arbitrare înregistrată pe rolul Camerei de Comerț și Industrie Harghita, prin care a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 833.177,58 RON, reprezentând diferența de preț la energia termică nelivrată astfel cum a fost stabilită prin contractul de prestări servicii nr. x din 11.09.2006 pentru perioada martie 2011- martie 2013, precum și la plata chiriei în sumă de 78.903,99 RON pentru folosirea spațiului centralei termice C. din Miercurea Ciuc, precum și a penalităților de întârziere în sumă de 21.141,06 RON.

Soluționând litigiul în fond, tribunalul arbitral, a dispus prin hotărârea arbitrală nr. 1/23.07.2013 pronunțată în dosarul nr. x/2013, respingerea ca nefondată a cererii arbitrale a societății A. S.A. cu privire la obligarea pârâtei la plata sumei de 833.177,58 RON cu titlu de diferență de preț la energia termică nelivrată, a respins ca nefondată cererea de arbitrare cu privire la obligarea la plata sumei de 78.903,99 RON cu titlu de chirie neachitată, respectiv 21.141,06 RON cu titlu de penalități de întârziere, fiind obligată reclamanta la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 3.000 RON.

Împotriva hotărârii arbitrale nr. 1 din 23.07.2013 a formulat acțiune în anulare reclamanta S.C. A. S.A., iar Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal prin sentința nr. 40 din 18.02.2014 a respins acțiunea în anulare a hotărârii arbitrale și a obligat reclamanta la plata cheltuielilor de judecată în favoarea pârâtei, în cuantum de 3.000 RON.

Împotriva sentinței civile nr. 40 din 18.02.2014 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a Civilă, de contencios adminitrativ și fiscal a declarat recurs recurenta S.C. A. S.A., dezvoltarea motivelor de casare fiind efectuată prin memoriul înregistrat la 27.03.2014 la Curtea de Apel Târgu Mureș.

Cererea de recurs a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

În temeiul acestor dispoziții legale, recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurată, cu trimiterea cauzei spre rejudecarea fondului.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., prin raport constatându-se că recursul nu este admisibil.

Prin încheierea din data de 31 mai 2017 a fost încuviințat, în unanimitate, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului și s-a dispus comunicarea acestuia părților potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Potrivit dovezilor de comunicare aflate la dosar raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților.

La 21 iunie 2017, recurenta a depus punct de vedere la raport.

Analizând recursul formulat, Înalta Curte constată ca este inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Prezentul recurs are ca obiect sentința nr. 40 din 18.02.2014 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin care a fost respinsă acțiunea în anularea hotărârii arbitrale nr. 1 din 23.07.2013 pronunțată de Tribunalul Arbitral de pe lângă Camera de Comerț și Industrie Harghita formulată de petenta S.C. A. S.A..

Față de faptul că sentința atacată a fost pronunțată în calea acțiunii în anulare îndreptată împotriva unei hotărâri arbitrale, pentru verificarea admisibilității căii de atac a recursului, ce face obiectul prezentului dosar Înalta Curte reține că:

Potrivit art. 608 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea arbitrală poate fi desființată numai prin acțiune în anulare, pentru unul din motivele prevăzute la lit. a) - i) ale aceluiași alineat.

Conform art. 613 alin. (3) C. proc. civ., admițând acțiunea în anulare, curtea de apel va anula hotărârea arbitrală și va trimite cauza spre judecată instanței competente să o soluționeze, potrivit legii sau spre rejudecare tribunalului arbitral, după caz, iar potrivit alin. (4) al aceluiași articol "hotărârile curții de apel, pronunțate potrivit alin. (3), sunt supuse recursului".

Din interpretarea per a contrario a textelor de lege mai sus evocate, rezultă că hotărârile curții de apel, prin care a fost respinsă acțiunea în anulare, sunt definitive.

În consecință, având în vedere că prin sentința atacată în recursul pendinte a fost respinsă acțiunea în anulare formulată de petenta S.C. A. S.A., ea nu este susceptibilă de a fi cenzurată în faza procesuală a recursului, în speță fiind operant principiul legalității căilor de atac consacrat de art. 129 din Constituția României și de art. 457 C. proc. civ.

Așa fiind, decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunțarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speță fiind operant principiul legalității căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ., motiv pentru care Înalta Curte urmează să respingă ca inadmisibil recursul declarat de recurenta S.C. A. S.A. împotriva sentinței civile nr. 40 din 18 februarie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta S.C. A. S.A. împotriva sentinței civile nr. 40 din 18 februarie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în contradictoriu cu intimata S.C. B. S.R.L.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 octombrie 2017.