ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 96/2019

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare".

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu sub nr. x/2017, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtele B. SA și B. SA Sucursala Târgu Jiu, a solicitat instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună constatarea nulității absolute a clauzei prevăzute la art. 8 - Rambursarea, pct. 8.1 - "împrumutatul ... va rambursa împrumutul și dobânda aferentă în rate lunare egale în valută în care a fost acordat împrumutul ...", ca fiind clauză abuzivă; iar pe cale de consecință să dispună: Stabilizarea (înghețarea) cursului de schimb CHF - LEU, la cursul existent în momentul semnării contractului, curs care să rămână valabil pe toată perioada contractului și denominarea în moneda națională a plăților și obligarea pârâtelor la returnarea sumelor încasate, în urma fluctuației cursului salutar (deci sume provenite din diferența de curs valutar), ca diferență de la cursul de schimb de la semnarea contractului și până în prezent, actualizate la data plății, cu rata inflației și dobânda legală aferentă; obligarea pârâtelor la întocmirea și eliberarea unui grafic de rambursare a împrumutului acordat, conținând sumele reprezentând rate lunare, calculate după înghețarea cursului de schimb CHF - LEU și denominarea în moneda națională a plăților și obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate în prezenta cauză, conform prevederilor art. 453 C. proc. civ.

Prin Sentința civilă nr. 8740/2017, Judecătoria Târgu Jiu a respins excepțiile lipsei capacității procesuale și lipsei calității procesuale pasive a B. SA - Sucursala Târgu Jiu, invocate de pârâtă. A respins acțiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtele B. SA și B. SA Sucursala Târgu Jiu.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta A., solicitând modificarea sentinței apelate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.

Prin Decizia nr. 376/2018 din 27 iunie 2018, Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă, a admis apelul apelantei reclamante A. împotriva Sentinței civile nr. 8740 pronunțată la data de 4 decembrie 2017 de Judecătoria Târgu Jiu în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimatele pârâte B. SA și B. SA Sucursala Târgu Jiu, având ca obiect constatare nulitate act; a schimbat sentința în sensul că a admis în parte acțiunea; a constatat caracterul abuziv al clauzei prevăzute la art. 8.1 teza privind riscul valutar și respinge cererea privind constatarea caracterului abuziv al aceleiași clauze teza privind denominarea în moneda națională a creditului; a dispus stabilizarea cursului de schimb CHF-LEU la momentul semnării contractului de credit, curs care va rămâne valabil pe toată perioada derulării contractului, urmând ca ratele să fie recalculate ?i plătite la cursul de la data încheierii contractului; a dispus restituirea sumelor încasate în plus, rezultate din diferența cursului valutar la momentul achitării fiecărei rate, față de cel din momentul încheierii contractului, actualizate cu rata inflației și dobânda legală de la data fiecărei rețineri, la data plății; a menținut restul dispozițiilor instanței; a redus onorariul avocatului de la 4800 RON la 3000 RON și a obligat intimata pârâtă la plata către apelanta reclamantă a sumei de 3000 RON cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâta B. SA, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea în totalitate a hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre o nouă judecată instanței de apel.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Gorj la data de 10 august 2018.

La data de 31 august 2018, tribunalul, prin intermediul Curții de Apel Craiova, a înaintat cererea de recurs, împreună cu dosarul, spre soluționare, Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, la data de 19 septembrie 2018.

Înalta Curte a luat în examinare, cu prioritate, excepția necompetenței materiale asupra căreia, în temeiul art. 132 C. proc. civ. raportat la art. 494 din același cod, reține următoarele:

Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunțate de Tribunalul Gorj, în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON.

Prin Decizia nr. 18/2018 din 1 octombrie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965 din 14 noiembrie 2018, s-a statuat că:

"În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 și art. 483 din C. proc. civ., competența de soluționare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunțate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunțării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curții Constituționale, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, revine curților de apel."

A reținut instanța că, potrivit art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., "nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în (...) cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 RON inclusiv (...) ".

Legea nr. 2/2013 a cuprins o dispoziție tranzitorie, care a mărit nivelul pragului valoric evocat mai sus, de la 500.000 RON la 1.000.000 RON, în art. XVIII alin. (2), iar prin acte normative succesive s-a stabilit ca această dispoziție să se aplice în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a legii și până la 31 decembrie 2018 inclusiv.

Calea de atac a recursului a fost recunoscută ca efect al pronunțării de către Curtea Constituțională a Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017, prin care s-a constatat că sintagma "precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv", cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, este neconstituțională.

Ulterior pronunțării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 de către Curtea Constituțională, ar fi fost util ca legiuitorul, dând eficiență dispozițiilor art. 147 alin. (1) din Constituție și art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, să stabilească instanța căreia urma să îi revină competența de a soluționa recursurile declarate împotriva deciziilor pronunțate de tribunale în soluționarea apelurilor promovate împotriva hotărârilor judecătoriilor, în cererile evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv.

Un atare deziderat nu a fost atins însă, așa încât, în prezent, există un vid legislativ în ceea ce privește competența materială în soluționarea recursurilor împotriva hotărârilor pronunțate în apel în cereri evaluabile în bani cu o valoare de până la 200.000 RON inclusiv.

Potrivit dispozițiilor art. 97 pct. 1 din C. proc. civ., "Înalta Curte de Casație și Justiție judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, precum și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege".

Așadar, prima teză a acestui text a atribuit instanței supreme competența de soluționare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor curților de apel.

A doua teză a art. 97 pct. 1 din C. proc. civ. se referă la alte hotărâri, cum sunt cele ale Consiliului Superior al Magistraturii, ale Biroului Electoral Central, ale secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, în care instanței supreme îi revine competența de a soluționa recursuri, constituită fie în complet al unei secții, fie în Completul de 5 Judecători.

Organizarea ierarhică a instanțelor judecătorești, ce rezultă din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și art. 94-97 din C. proc. civ., presupune ca învestirea instanțelor de control judiciar să se facă din treaptă în treaptă, instanțele superioare învestite cu soluționarea unei căi de atac de reformare putând infirma soluțiile pronunțate de instanțele inferioare.

Astfel, în condițiile reglementării actuale, competența trebuie atribuită prin aplicarea principiului organizării judecătorești în sistem ierarhic de tip piramidal, pentru a se împlini dezideratul realizării de către instanțe a controlului judiciar din treaptă în treaptă, dispozițiile legale relevând că un atare sistem, în materie procesual civilă, nu a fost abandonat prin noul C. proc. civ.

Înalta Curte are, de asemenea, în vedere dispozițiile art. 517 alin. (4) din C. proc. civ., potrivit cărora:

"Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I."

De aceea, în condițiile pronunțării deciziei recurate de către Tribunalul Gorj, competența de soluționare a recursului aparține Curții de Apel Craiova, instanță în favoarea căreia aceasta urmează să fie declinată, în temeiul art. 132 alin. (1) și (3) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Declină competența de soluționare a recursului declarat de pârâta C. SA (fostă B. SA) împotriva Deciziei nr. 376/2018 din 27 iunie 2018, pronunțate de Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă, în favoarea Curții de Apel Craiova.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 ianuarie 2019.

GGC - CL