ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1507/2020
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1507/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 14 februarie 2019, reclamanta Societatea A. SRL, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală, a solicitat suspendarea executării Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3236 din 27 decembrie 2018 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en detail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibil, publicat în Monitorul Oficial nr. 1115/28.12.2018, până la pronunțarea instanței de fond.
Hotărârea instanței de fond
Prin Sentința civilă nr. 81 din 5 martie 2019, Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Societatea A. SRL, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală și constatat suspendat de drept Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3236/27 decembrie 2018, pentru aprobarea procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en detail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibil, până la pronunțarea instanței de fond, în baza art. 14 alin. (5) din Legea nr. 554/2004.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva Sentinței civile nr. 81 din 5 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală, întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, respingerea cererii de suspendare, ca neîntemeiată.
Apărările formulate în cauză
Prin concluziile scrise depuse la dosarul instanței de recurs la data de 5 martie 2020, intimata-reclamantă Societatea A. SRL a invocat excepția nulității recursului, pentru netimbrare, precum și excepția lipsei de interes în susținerea recursului.
II. Soluția instanței de recurs
Analizând, cu prioritate, potrivit art. 248 C. proc. civ., excepția nulității recursului pentru neîndeplinirea obligației de achitare a taxei judiciare de timbru, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerente:
În cauză, sunt incidente dispozițiile art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 de RON, dacă se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, caz de casare care corespunde prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
Conform art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, iar alin. (3) al aceluiași articol stabilește că această cerință este prevăzută sub sancțiunea nulității.
Prin citația comunicată recurentei-pârâte Agenția Națională de Administrare Fiscală la data de 05.02.2020, conform dovezii de înmânare aflate la dosar, Înalta Curte a adus la cunoștința părții obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de RON, aferentă recursului declarat împotriva Sentinței civile nr. 81 din 5 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, obligație pe care recurenta-pârâtă nu a îndeplinit-o până la termenul de judecată fixat. Din verificările efectuate, se constată că recurenta-pârâtă nu a formulat cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru.
Consecința neachitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac a recursului este prevăzută de dispozițiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., sancțiunea fiind nulitatea recursului.
Pentru considerentele expuse și în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția nulității recursului și va anula recursul declarat de pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală împotriva Sentinței civile nr. 81 din 5 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția nulității recursului.
Anulează recursul declarat de pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală împotriva Sentinței civile nr. 81 din 5 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 martie 2020.