ÎCCJ, Decizia nr. 150/2020

Asupra apelului de față;

În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 369 din data de 15 mai 2020, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 421 pct. 1 lit. a) teza a II-a din C. proc. pen., s-a respins, ca inadmisibil, apelul declarat de A. împotriva Sentinței penale nr. 40 din data de 22 ianuarie 2020, pronunțate de Tribunalul Suceava.

Împotriva Deciziei penale nr. 369 din data de 15 mai 2020, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, a formulat apel petentul A.

Prin Decizia nr. 135/A din data de 3 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. x/2019, secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție a respins, ca inadmisibil, apelul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 369 din data de 15 mai 2020, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.

Pentru a dispune astfel, instanța supremă a reținut că procesul penal se desfășoară în conformitate cu dispozițiile legale, iar hotărârile judecătorești sunt supuse numai acelor căi de atac prevăzute de lege.

Astfel, s-a reținut că admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea lor potrivit legii, în termenele și pentru motivele reglementate de normele incidente în materie, dând eficiență principiilor legalității căilor de atac și liberului acces la justiție, reglementate de dispozițiile art. 129 și art. 21 din Constituție, precum și exigențelor determinate de art. 13 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a constatat că A. a formulat apel împotriva Deciziei penale nr. 369 din data de 15 mai 2020, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, prin care a fost respins, ca inadmisibil, apelul declarat de A. împotriva Sentinței penale nr. 40 din data de 22 ianuarie 2020 a Tribunalului Suceava prin care s-a admis excepția necompetenței materiale a instanței și s-a declinat competența de judecare a revizuirii în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei.

În aceste condiții, s-a reținut că Sentința penală nr. 40 din data de 22 ianuarie 2020, pronunțată de Tribunalul Suceava în Cauza nr. x/2019, având ca obiect declinarea de competență a soluționării cauzei nu este supusă căilor de atac conform art. 50 alin. (4) din C. proc. pen., iar Decizia penală nr. 369 din data de 15 mai 2020, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, este definitivă de la data pronunțării, potrivit art. 551 pct. 4 din C. proc. pen., astfel că decizia atacată nu este supusă niciunei căi de atac.

Prin urmare, s-a constatat că numitul A. a învestit Înalta Curte de Casație și Justiție cu soluționarea unei căi de atac neprevăzute de legea procesual penală, ceea ce încalcă principiul legalității căilor de atac și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

În acest context, s-a reținut și faptul că inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.

Împotriva Deciziei nr. 135/A din data de 3 iunie 2020, pronunțate de secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție în Dosarul nr. x/2019, A. a formulat, la data de 10 iunie 2020, apel, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători sub nr. x/2020, primul termen fiind fixat în mod aleatoriu la data de 21 septembrie 2020, dată la care au avut loc și dezbaterile, susținerile reprezentantului Ministerului Public fiind consemnate în partea introductivă a prezentei decizii, astfel încât nu vor mai fi reluate.

Examinând apelul declarat, cu prioritate în ceea ce privește aspectul admisibilității, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători constată calea de atac ca fiind inadmisibilă, urmând a o respinge, în baza următoarelor considerentele:

În considerarea efectelor principiului stabilit prin art. 129 din Constituția României privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, a principiului privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală și a exigențelor stabilite prin art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice.

Revine, așadar, părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

Potrivit dispozițiilor din Partea specială, Titlul III, Capitolul III din C. proc. pen., admisibilitatea căii de atac a apelului este condiționată de exercitarea acesteia potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse controlului judiciar, termenele de declarare a căilor de atac și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

Potrivit dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicarea a Legii nr. 135/2010 privind C. proc. pen. și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale "Legea nouă se aplică de la data intrării ei în vigoare tuturor cauzelor aflate pe rolul organelor judiciare, cu excepțiile prevăzute în cuprinsul prezentei legi", iar potrivit dispozițiilor art. 8 din aceeași lege "Hotărârile pronunțate în primă instanță după intrarea în vigoare a legii noi sunt supuse căilor de atac, termenelor și condițiilor de exercitare ale acestora, prevăzute de legea nouă."

În conformitate cu dispozițiile art. 408 alin. (1) din C. proc. pen., sentințele pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede altfel, iar conform alin. (2) al aceluiași articol, încheierile pot fi atacate cu apel numai odată cu sentința, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu apel.

Raportând dispozițiile legale incidente la cauza dedusă judecății, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție reține că a fost sesizat cu apelul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 135/A din data de 3 iunie 2020, pronunțate de secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție în Dosarul nr. x/2019, hotărâre definitivă, prin care a fost soluționat anterior apelul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 369 din data de 15 mai 2020, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.

În condițiile în care calea de atac a apelului a fost exercitată împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibile de a face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare, o asemenea procedură este inadmisibilă. În situația contrară s-ar încălca principiul instituit prin art. 129 din Constituția României, potrivit căruia "împotriva hotărârilor judecătorești, părțile pot exercita căile de atac, în condițiile legii".

În consecință, recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia, a principiului unicității căilor de atac reglementate de lege și a dispozițiilor ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate, și din acest motiv, constituie o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Pentru aceste considerente, și având în vedere faptul că inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecător va respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de petentul A. împotriva Deciziei nr. 135/A din data de 3 iunie 2020, pronunțate de secția penală a Înaltei Curți în Dosarul nr. x/2019, iar în baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., apelantul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de petentul A. împotriva Deciziei nr. 135/A din data de 3 iunie 2020, pronunțată de secția penală a Înaltei Curți în Dosarul nr. x/2019.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. obligă apelantul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 septembrie 2020.

GGC - NN