ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2710/2019

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul acțiunii și procedura derulată în fața primei instanțe sesizate

Prin acțiunea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Cluj, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Garda Forestieră Cluj și Ministerul Apelor Și Pădurilor, a solicitat anularea actului administrativ nr. 2.785/20.02.2018 emis de pârâta Garda Forestieră Cluj prin care a fost refuzată documentația întocmită în vederea accesării ajutoarelor de stat cuvenite în perioada iulie - decembrie 2017 și obligarea acesteia, în solidar cu pârâtul Ministerul Apelor și Pădurilor, la plata sumei de 24.774,90 RON, reprezentând contravaloarea produselor de masă lemnoasă pe care reclamantul nu le poate recolta pentru suprafața de pădure de 223,58 ha., încadrată în tipul II de categorii funcționale, cu titlu de compensații/ajutoare de stat, datorită funcțiilor de protecție stabilite de a,menajamentele silvice care au determinat restricții în recoltarea de masă lemnoasă, aferentă perioadei iulie - decembrie 2017, în conformitate cu H.G. nr. 44/2017, cu plata dobânzilor fiscale asupra debitului principal începând cu data de 03.10.2017 până la plata efectivă a debitului si cheltuieli de judecată.

Hotărârile care au generat conflictul de competență

Prin sentința civilă nr. 35 din data de 09.01.2019, Tribunalului Cluj, a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale și, în consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Garda Forestieră Cluj și Ministerul Apelor și Pădurilor, în favoarea Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul Cluj a reținut că pretențiile deduse judecății sunt formulate în contradictoriu cu o autoritate publică centrală, respectiv Ministerul Apelor și Pădurilor, iar criteriul care operează la stabilirea competentei materiale este cel al autoritatii publice chemate în judecată. A mai reținutt că, în acelasi sens s-a pronuntat și ICCJ prin Decizia nr. 2006/2017 în dosar nr. x/2015 în regulatorul de competenta.

Învestită cu soluționarea cauzei, Curtea de Apel Cluj, prin sentința civilă nr. 35/2019 din 9 ianuarie 2019, a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Cluj invocată de reclamantul A. și, pe cale de consecință, a declinat acțiunea în contencios formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Garda Forestieră Cluj și Ministerul Apelor și Pădurilor, în favoarea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale.

Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecarea cauzei și a dispus înaintarea dosarului ÎCCJ - SCAF în vederea pronunțării unui regulator de competență.

În argumentele expuse în susținerea soluției, instanța a rețint că petitul principal al acțiunii este reprezentat de cenzurarea refuzului pretins nejustificat emis de parata Garda Forestieră Cluj prin care a fost refuzată avizarea documentației întocmită în vederea accesării ajutoarelor de stat cuvenite în perioada iulie - decembrie 2017 și ca o consecință a recunoașterii dreptului obligarea acesteia, în solidar cu pârâtul Ministerul Apelor Și Pădurilor, la plata sumei de 24.774,90 RON, reprezentând contravaloarea produselor de masă lemnoasă pe care reclamantul nu le poate recolta pentru suprafața de pădure de 223,58 ha., încadrată în tipul II de categorii funcționale, cu titlu de compensații/ajutoare de stat.

Prin urmare, reține instanța, raportat la obiectul acțiunii, precum și la dispozițiile art. 1 alin. (1) și art. 8 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, litigiul dedus judecății este unul de contencios administrativ generat de refuzul Gărzii Forestieră Cluj de acordare a despăgubirilor, refuz exprimat prin adresa x din 20 decembrie 2017 și considerat de reclamant ca fiind unul nejustificat, în accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004.

Conchide instanța, în sensul că litigiul dedus judecății vizează un act administrativ asimilat, iar competența materială se stabilește după poziționarea emitentului actului în sistemul administrației publice (autorități centrale sau locale), conform art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004.

Ivindu-se conflictul negativ de competență, a fost sesizată, în temeiul art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea acestuia.

Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte ca instanță competentă să soluționeze conflictul, conform art. 135 alin. (3) și alin. (5) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în primă instanță în favoarea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale.

Pentru a hotărî astfel, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Obiectul cererii de chemare în judecată este reprezentat de anularea unui act administrativ emis de către autoritatea publică locală Garda Forestieră Cluj, act interpretat de către reclamantă ca fiind un refuz nejustificat al pârâtului la solicitarea reclamantei de întocmire a decontului și de acordare a compensațiilor aferente anului 2017.

Așadar, reclamanta a înțeles să atace actul administrativ reprezentant de Adresa nr. x din 17 mai 2017, emisă de Garda Forestieră Suceava, act pe care l-a apreciat a fi un refuz nejustificat de acordare a unor drepturi.

Cererea de acordare a despăgubirilor reprezentând contravaloarea produselor de masă lemnoasă pe care nu le-a putut recolta în calitate de proprietar, și care este îndreptată inclusiv împotriva Ministerului Apelor și Pădurilor, este accesorie acțiunii ce vizează refuzul nejustificat concretizat în adresa anterior indicată, astfel încât, în aplicarea prevederilor art. 123 alin. (1) C. proc. civ., competența poate fi stabilită strict prin raportare la obiectul principal dedus judecății, respectiv anularea Adresei nr. x din 20 decembrie 2017(dosar fond -tribunalul Cluj).

În considerarea specificului cererilor în materia contenciosului administrativ, o acțiune vizând despăgubiri nu poate fi avută în vedere decât ca o cerere accesorie unei acțiuni ce vizează legalitatea unui act administrativ, fie el tipic sau asimilat, în acest sens fiind relevante dispozițiile art. 8 alin. (1), coroborat cu art. 18 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004.

În ceea ce privește faptul că obligația acordării de despăgubiri îi revine statului, prin intermediul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, Înalta Curte are în vedere faptul că, potrivit art. 6, coroborat cu art. 12 din H.G. nr. 861/2009, sumele necesare decontării se transmit către structurile teritoriale de specialitate din subordinea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, acestea din urmă fiind cele care efectuează plățile.

Chemarea în judecată și a M.A.P. - organ ierarhic superior al Gărzi Forestiere Cluj și autoritate publică centrală în materia silviculturii, nu schimbă cu nimic competența, întrucât actul administrativ atacat nu emană de la această autoritate. Doar urmare a admiterii cererii de anulare a actului administrativ și, ca o consecință, a acestei anulări, M.A.P. ar putea fi obligat la plata sumelor solicitate în calitatea sa de ordonator principal de credite.

În aplicarea dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 554/2004, conform cărora litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, (…) se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, competența de soluționare a cauzei aparține tribunalului.

În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. și pe pârâții Garda Forestieră Cluj și Ministerul Apelor și Pădurilor, în Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 mai 2019.