ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4742/2014

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Hotărârea pronunțată de instanța de fond Prin sentința nr. 239 din 12 decembrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, s-a dispus: - respingerea excepției invocată de pârâtul Ministerul Transporturilor cu privire la lipsa de obiect a cererii de suspendare a executării Ordinului nr. 733 din 25 aprilie 2013 emis de Ministerul Transporturilor; - admiterea în parte a cererii de suspendare a executării formulată de reclamantul I.M.; - suspendarea, în privința reclamantului, a executării Anexei nr. 1 - Norme privind autorizarea școlilor de conducere și a instructorilor auto - aprobate prin Ordinul nr. 733 din 25 aprilie 2013 emis de Ministerul Transporturilor, publicat în M. Of.

Partea I nr. 267 bis/13.05.2013 până la pronunțarea instanței de fond; - respingerea cererii de suspendare a executării în privința celorlalte anexe ale Ordinului nr. 733 din 25 aprilie 2013. Instanța de fond a considerat că se impune admiterea cererii de suspendare a executării doar în privința Anexei nr. 1 din Ordinul nr. 733 din 25 aprilie 2013, care impune noi condiții de autorizare pentru instructorii auto, obligatoriu de îndeplinit într-un termen scurt, fiind respinsă cererea formulată de reclamant și în privința celorlalte anexe la ordin, referitoare la atestarea profesorilor de legislație rutieră și a instructorilor de conducere auto, metodologia de organizare și desfășurare a cursurilor de pregătire teoretică și practică a persoanelor în vederea obținerii permisului de conducere, programa de școlarizare, condițiile și obligațiile pentru pregătirea teoretică și practică a persoanelor în vederea obținerii permisului de conducere.

Admiterea în parte a cererii de suspendare a executării a fost motivată de judecătorul fondului prin îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, atât în privința existenței unui caz bine justificat, cât și în privința pericolului producerii unei pagube iminente pentru reclamant. Condiția existenței unui caz bine justificat, în sensul definit de art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, a fost considerată ca fiind îndeplinită în cauză față de îndoiala asupra legalității impunerii, într-un termen scurt, a unor noi condiții de autorizare, excesiv de oneroase în raport cu acelea existente la data autorizării deținute de reclamant și a cărei valabilitate este mai îndelungată decât cea impusă prin art. 19 din Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 733/2013 unei persoane care își desfășoară activitatea cu respectarea dispozițiilor legale în temeiul cărora a fost autorizat și anume, O.U.G.

nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale. Condiția privind pericolul producerii unei pagube iminente, în sensul definit de art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004, a fost considerată de asemenea ca fiind îndeplinită în privința reclamantului, dat fiind că singura sursă de venit a acestuia și a familiei sale este activitatea pe care o desfășoară în prezent în calitate de instructor auto. Excepția lipsei de obiect a cererii a fost respinsă, cu motivarea că, efectul suspendării executării actului administrativ este prevăzut în art. 14 alin. (7) din Legea nr. 554/2004 și constă în încetarea oricărei forme de executare, până la expirarea duratei suspendării dispusă de instanță sau până la încetarea de drept a suspendării în cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile.

2. Cererea de recurs Împotriva sentinței nr. 239 din 12 decembrie 2013 a declarat recurs pârâtul Ministerul Transporturilor, în condițiile prevăzute de art. 483 C. proc. civ., republicat. 2.1. Motivele de casare și principalele argumente invocate În susținerea recursului, recurentul a invocat motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., republicat, solicitând casarea sentinței recurate și, pe cale de consecință, respingerea cererii de suspendare a executării ca nefondată. Recurentul a reiterat excepția lipsei de obiect a cererii de chemare în judecată, cu motivarea că, o hotărâre judecătorească de suspendare a aplicării unui act administrativ cu caracter normativ nu poate avea decât aceleași efecte pe care le are însuși actul atacat, respectiv efecte erga omnes, pentru că altfel s-ar încălca stabilitatea actelor juridice și s-ar crea o aplicare discriminatorie a legii.

Pe fondul cererii, s-a susținut că instanța de fond a considerat în mod greșit ca fiind îndeplinite condițiile impuse de dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 pentru suspendarea executării Ordinului nr. 733/2013 emis de Ministerul Transporturilor. În privința condiției existenței cazului bine justificat, recurentul a arătat că instanța de fond nu a identificat aparentul conflict între normele cuprinse în Ordinul nr. 733/2013 și actele normative cu forță juridică superioară în baza cărora a fost emis și nu a reținut argumente juridice aparent valabile cu privire la nelegalitatea actului administrativ atacat în cauză. În privința condiției pericolului producerii unei pagube iminente, recurentul a susținut că intimatul nu a administrat dovezi care să confirme aspectele invocate, iar simplele sale afirmații sunt lipsite de relevanță.

Recurentul a criticat concluzia primei instanțe că paguba iminentă ar putea exista sub forma prejudiciului material constând în veniturile obținute din această activitate pe care intimatul nu ar avea posibilitatea să le recupereze în viitor, fără a fi aduse argumente și dovezi concludente în acest sens. 2.2. Apărările intimatului Prin întâmpinarea formulată intimatul I.M. a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică. 3. Procedura de soluționare a recursului 3.1. Cu privire la examinarea recursului în completul filtru Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și alin. (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 23 iunie 2014, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc.

civ. republicat. Prin încheierea Camerei de Consiliu din data de 8 octombrie 2014, completul filtru a constatat, față de conținutul raportului întocmit în cauză că, recursul îndeplinește condițiile de admisibilitate și pe care de consecință, a declarat recursul pârâtului Ministerul Transporturilor ca fiind admisibil în principiu, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., republicat și a fixat termen de judecată pe fond a recursului. 3.2. Cu privire la fondul cauzei 3.2.1.

Analiza motivelor de casare invocate Ordinul nr. 733/2013 a fost emis de Ministerul Transporturilor pentru aprobarea Normelor privind autorizarea școlilor de conducători auto și a instrucțiunilor auto, a Normelor privind atestarea profesorilor de legislație rutieră și a instructorilor de conducere auto, a metodologiei de organizare și desfășurare a cursurilor de pregătire teoretică și practică a persoanelor în vederea obținerii permisului de conducere, a Programei de școlarizare, precum și privind condițiile și obligațiile pentru pregătirea teoretică și practică a persoanelor în vederea obținerii permisului de conducere.

Cu privire la Anexa nr. 1 din acest ordin prin care au fost aprobate Normele privind autorizarea școlilor de conducători auto și a instructorilor auto, prima instanță a considerat neîntemeiat că sunt îndeplinite cerințele cumulative prevăzute de dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 pentru suspendarea executării actului administrativ și a suspendat executarea normelor juridice din Anexa nr. 1 a ordinului susmenționat până la pronunțarea instanței de fond. Suspendarea executării actului administrativ este condiționată, potrivit dispozițiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, de existența unui caz bine justificat și de prevenirea unei pagube iminente, ceea ce intimatul - reclamant nu a dovedit în cauză pentru admiterea cererii formulată.

Condiția existenței unui caz bine justificat nu este îndeplinită în prezentul litigiu, întrucât nu au fost invocate argumente juridice aparent valabile cu privire la nelegalitatea ordinului contestat și nici nu s-au identificat împrejurări de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității acestui act, în sensul prevăzut de art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004. Condiția prevenirii unei pagube iminente, definită în art. 2 alin. (1) lit. ș) din aceeași lege ca prejudiciul material viitor și previzibil, nu este îndeplinită în cauză, dat fiind că, intimatul - reclamant nu a administrat probe concludente pentru dovedirea susținerilor sale din cerere privind lipsirea sa de venituri, ca urmare a executării ordinului contestat, care a stabilit un termen de 6 luni pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute în noua reglementare.

În consecință, se apreciază că nu sunt îndeplinite cerințele impuse de lege pentru suspendarea executării actului administrativ și această măsură provizorie nu se justifică față de adoptarea ulterioară de către Ministerul Transporturilor a Ordinului nr. 75/2014 privind reglementarea activității de pregătire a persoanelor în vederea obținerii permisului de conducere, astfel că, în perioada aplicării acestui ultim act normativ - până la 12 februarie 2015, nu mai produce efecte ordinul considerat nelegal de către intimatul - reclamant și nu mai există temei pentru a se dispune suspendarea executării solicitată în cauză. 3.2.2. Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia Față de considerentele care au fost expuse, Înalta Curte constată că este nelegală hotărârea instanței de fond și în baza dispozițiilor art. 497 alin. (1) C. proc.

civ., republicat și art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, va admite recursul declarat de Ministerul Transporturilor, va casa hotărârea atacată și pe cale de consecință, va respinge cererea de suspendare a executării formulată de reclamantul Iordache Mircea, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Ministerul Transporturilor împotriva sentinței nr. 239 din 12 decembrie 2013 a Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată. Respinge cererea de suspendare a executării formulată de reclamantul Iordache Mircea, ca neîntemeiată. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 decembrie 2014.