DONOHOE v. THE UNITED KINGDOM

Dl Stephen Atkin Donohoe este un național britanic născut în 1948 și locuiește în Gloucestershire. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl John Dow un avocat practicant în Gloucestershire. Guvernul Regatului Unit („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl C. Whoersley din Biroul Extern și Commonwealth. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Soția reclamantului a murit la 9 octombrie 1999. Susținerea sa pentru beneficiile văduvelor, și anume plățile văduvei („Wpt”) și pensia văduvei („WP”), a fost făcută la 2 aprilie 2002 și a fost respinsă la 4 aprilie 2002 din cauza faptului că nu avea dreptul la beneficiile văduvelor deoarece nu era o femeie. Această decizie a fost confirmată de un tribunal de apel la 24 aprilie 2002. Reclamantul nu a apelat în continuare, deoarece el a considerat sau a fost sfătuit că un astfel de remediu ar fi obligat să eșueze deoarece nu sunt plătite astfel de prestații de securitate socială văduvilor în temeiul legislației din Marea Britanie. Legea internă relevantă pentru această cerere este stabilită în Willis v. Regatul Unit, nr. 36042/97, §§ 1426, CEDO 2002-IV și Runkee și White v. Regatul Unit, nr. 42949/98, §§ 40-41, 25 iulie 2007.

The applicant, Mr Stephen Atkin Donohoe, is a British national who was born in 1948 and lives in Gloucestershire. He was represented before the Court by Mr John Dow a solicitor practising in Gloucestershire. The United Kingdom Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr C. Whomersley of the Foreign and Commonwealth Office. The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. The applicant’s wife died on 9 October 1999. His claim for widows’ benefits, namely Widow’s Payment (“Wpt”) and Widow’s Pension (“WP”), was made on 2 April 2002 and was rejected on 4 April 2002 on the ground that he was not entitled to widows’ benefits because he was not a woman. This decision was confirmed by an appeal tribunal on 24 April 2002. The applicant did not appeal further as he considered or was advised that such a remedy would be bound to fail since no such social security benefits were payable to widowers under United Kingdom law. The domestic law relevant to this application is set out in Willis v. the United Kingdom, no. 36042/97, §§ 1426, ECHR 2002-IV and Runkee and White v. the United Kingdom, no. 42949/98, §§ 40-41, 25 July 2007.