OWEN v. THE UNITED KINGDOM

Reclamantul, dl William Owen, este un național britanic care s-a născut în 1943 și locuiește în Cheshire. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl Richard Atkinson, un lucrător în domeniul drepturilor sociale din Birkenhead. Guvernul Regatului Unit („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl C. Whoersley din Biroul Extern și Commonwealth. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Soția reclamantului a murit la 20 martie 2001. El a susținut beneficiile văduvelor la 4 februarie 2002 și din nou la 31 ianuarie 2002. Susținerea sa a fost respinsă la 13 februarie 2002 pe motiv că nu avea dreptul la beneficiile văduvelor deoarece nu era o femeie. La 8 august 2002, reclamantul a apelat și decizia a fost confirmată la 27 martie 2003 și din nou la 27 august 2003. La 3 octombrie 2003 a fost respinsă concediul la apel. Reclamantul nu a apelat în continuare, deoarece el a considerat sau a fost sfătuit că un astfel de remediu ar fi obligat să eșueze deoarece nu sunt plătite astfel de prestații de securitate socială văduvilor în temeiul legislației din Marea Britanie. Legea internă relevantă pentru această cerere este stabilită în Willis v. Regatul Unit, nr. 36042/97, §§ 1426, CEDO 2002-IV și Runkee și White v. Regatul Unit, nr. 42949/98, §§ 40-41, 25 iulie 2007.

The applicant, Mr William Owen, is a British national who was born in 1943 and lives in Cheshire. He was represented before the Court by Mr Richard Atkinson, a welfare rights worker in Birkenhead. The United Kingdom Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr C. Whomersley of the Foreign and Commonwealth Office. The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. The applicant’s wife died on 20 March 2001. He claimed widows’ benefits on 4 February 2002 and again on 31 January 2002. His claim was rejected on 13 February 2002 on the ground that he was not entitled to widows’ benefits because he was not a woman. On 8 August 2002 the applicant appealed and the decision was confirmed on 27 March 2003 and again on 27 August 2003. Leave to appeal out of time was rejected on 3 October 2003. The applicant did not appeal further as he considered or was advised that such a remedy would be bound to fail since no such social security benefits were payable to widowers under United Kingdom law. The domestic law relevant to this application is set out in Willis v. the United Kingdom, no. 36042/97, §§ 1426, ECHR 2002-IV and Runkee and White v. the United Kingdom, no. 42949/98, §§ 40-41, 25 July 2007.