ÎCCJ, Secția penală

Decizia nr. 133/A/2017

Asupra apelului de față;

În baza actelor și lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin încheierea penală nr. 25/CCP din 27 martie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, în Dosarul nr. x/64/2017, printre altele, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepțiile de neconstituționalitate ale Legii nr. 304/2004 și art. 341 C. proc. pen. invocate de către petenta A.

Pentru a hotărî astfel, instanța a constatat că dispozițiile Legii nr. 304/2004, republicată, privind organizarea judiciară nu au legătură cu soluționarea cauzei întrucât obiectul acesteia este o plângere împotriva ordonanței de clasare dispuse de procuror, iar, în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 C. proc. pen. s-a arătat că petenta a făcut vorbire de împrejurări generale fără a indica, în mod concret, care alineate ale art. 341 C. proc. pen. apreciază că sunt neconstituționale.

Prin urmare, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepțiile de neconstituționalitate ale Legii nr. 304/2004 și art. 341 C. proc. pen. invocate de către petenta A.

Împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale din cuprinsul încheierii penale nr. 25/CCP din 27 martie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, petenta A. a formulat recurs, cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 10.04.2017, când s-a fixat termen de judecată la data de 13.04.2017.

Prealabil examinării pe fond a căii de atac formulate de petenta A. împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale, Înalta Curte apreciază că aceasta este cea a apelului, pentru următoarele considerente:

Pornind de la dispozițiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, republicată, care stabilesc că încheierile de respingere a sesizării Curții Constituționale se atacă cu recurs în 48 ore de la pronunțare, dispoziții ce nu au fost modificate sau abrogate prin Legea nr. 255/2013 privind C. proc. pen. și pentru modificarea și completarea unor acte normative, Înalta Curte apreciază că asemenea încheieri pot fi atacate cu apel, în condițiile în care noul C. proc. pen. nu mai reglementează calea de atac a recursului, iar potrivit art. 8 din Legea nr. 255/2013 hotărârile date în primă instanță după intrarea în vigoare a noii legi sunt supuse căilor de atac prevăzute de noul act normativ.

În plus, aceeași lege prevede în art. 24 că dispozițiile procesual penale din legile speciale se completează cu cele ale noului C. proc. pen., împrejurare ce impune o corelare sub aspectul căii de atac a dispozițiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 cu cele privind căile de atac ordinare din norma procesual penală care se aplică de la 1 februarie 2014.

Importantă în dezlegarea acestei chestiuni de drept este și decizia nr. 36 din 11 decembrie 2006 dată în recursul în interesul legii, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că încheierile de respingere ca inadmisibile a cererilor de sesizare a Curții Constituționale pronunțate de instanțele de recurs sunt atacate cu recurs la instanța ierarhic superioară, decizie care își produce efectele și în prezent, în lipsa oricărei reglementări legale contrare.

Totodată, calificarea ca apel a căii de atac care poate fi exercitată împotriva încheierilor la care face referire art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, republicată, decurge și din dispozițiile art. 7 alin. (2) și (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., potrivit cărora dacă o lege specială prevede că o hotărâre judecătorească este atacată cu recurs, ulterior intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, aceasta va fi supusă apelului la instanța ierarhic superioară, prevederi care în lumina reglementării din art. 2 alin. (2) C. proc. civ. sunt incidente și în materie procesual penală.

Este de menționat și faptul că o asemenea încheiere nu poate fi atacată cu contestație întrucât dispozițiile art. 425

1

alin. (1) C. proc. pen. prevăd că o asemenea cale de atac poate fi exercitată doar în cazurile expres prevăzute de lege, ori în speță nu avem o astfel de prevedere și nici o dispoziție tranzitorie care să stabilească în ce condiții calea de atac a recursului poate fi recalificată ca și contestației.

În consecință, Înalta Curte va recalifica în apel calea de atac exercitată împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale, din cuprinsul încheierii penale nr. 25/CCP din 27 martie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală.

Examinând apelul declarat de petenta A., Înalta Curte constată că acesta este nefondat.

Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acesteia.

Dispozițiile art. 29 din Legea nr. 47/1992 reglementează procedura ce trebuie urmată de instanța de judecată sesizată cu o cerere prin care se invocă o excepție de neconstituționalitate, textul abilitând instanța de judecată să verifice îndeplinirea condițiilor prealabile sesizării Curții Constituționale, reglementate de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 potrivit cărora: excepția trebuie să privească neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia; să fie ridicată la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanța de judecată ori de procuror în fața instanței de judecată, în cauzele la care participă; să nu vizeze aspecte constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

Instanța de judecată în fața căreia s-a invocat o excepție de neconstituționalitate nu are competența examinării acesteia, ci exclusiv a pertinenței excepției, în sensul legăturii ei cu soluționarea cauzei, în orice fază a procesului și oricare ar fi obiectul acestuia, și a îndeplinirii celorlalte cerințe legale.

Referitor la condiția de admisibilitate privind legătura cu soluționarea cauzei este de observat că raportul cu soluționarea cauzei trebuie să privească incidența dispoziției legale, a cărei neconstituționalitate se cere a fi constatată, în privința soluției ce se va pronunța asupra cauzei deduse judecății, adică a obiectului procesual penal aflat pe rolul instanței judecătorești.

Astfel, decizia Curții Constituționale, în soluționarea excepției, trebuie să fie de natură să producă un efect concret asupra conținutului hotărârii din procesul principal.

Aceasta presupune, pe de o parte, existența unei legături directe dintre norma contestată și soluția procesului principal, iar pe de altă parte, rolul concret pe care îl va avea decizia sa în proces, ea trebuind să aibă efecte materiale asupra conținutului deciziei judecătorului.

Dreptul de a invoca o excepție de neconstituționalitate este un drept subiectiv, protejat de lege, care nu are caracter absolut și trebuie exercitat în condițiile și în limitele stabilite de lege (cu bună credință), cu respectarea scopului legii și nu pentru a se încerca denaturarea legii sau a se împiedica aplicarea unei instituții și norme legale.

Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că, în speță, petenta a invocat neconstituționalitatea dispozițiilor Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, respectiv a dispozițiilor art. 341 C. proc. pen. în toate formele avute în timp, mai puțin a dispozițiilor alin. (1), (3), (4), (5), (7), (9)-(11), în raport de prevederile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție.

Referitor la lipsa de conformitate a dispozițiilor Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară cu legea fundamentală a țării, Înalta Curte reține că excepția ridicată nu are legătură cu soluționarea cauzei, având în vedere obiectul acesteia, respectiv plângere formulată împotriva soluției de clasare dispuse de procuror.

Cum în speță, nu se pune problema unor aspecte privind organizarea judiciară, nu poate fi stabilită o legătură efectivă între necesitatea pronunțării unei decizii în contenciosul constituțional cu privire la dispozițiile Legii nr. 304/2004, în ansamblu, și soluționarea plângerii formulate în conformitate cu dispozițiile art. 340 C. proc. pen.

În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 C. proc. pen. în toate formele sale, mai puțin alin. (1), (3), (4), (5), (7), (9)-(11), Înalta Curte constată că, în mod corect, prima instanță a apreciat că, în cauză, nu s-au oferit motive care să susțină lipsa de conformitate cu legea fundamentală a dispozițiilor legale invocate de petentă, aceasta neindicând, în mod concret, care dintre alineatele prevăzute de art. 341 C. proc. pen. sunt apreciate ca fiind neconstiuționale.

În consecință, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, apelul declarat de petenta A. împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale din cuprinsul încheierii penale nr. 25/CCP din 27 martie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, în Dosarul nr. x/64/2017.

Totodată, în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., apelanta va fi obligată la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de petenta A. împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale din cuprinsul încheierii penale nr. 25/CCP din 27 martie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, în Dosarul nr. x/64/2017.

Obligă apelanta la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 aprilie 2017.