ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.01.2017

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 85/2017

HOTĂRÂRE
19.01.2017
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 85/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)

Decizia nr. 85/2017

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, la data de 24 iunie 2016, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele B. și C. Gorj, obligarea pârâtei D. la completarea Ordinului nr. 1016 din 23 decembrie 2015, prin emiterea, în temeiul art. 8

2

din O.U.G. nr. 83/2014, a unor acte de asimilare, cu începere de la 01 decembrie 2015, a funcțiilor și salariilor funcționarilor din cadrul C. Gorj cu funcțiile și nivelul de salarizare stabilite în cadrul D.

Prin Sentința civilă nr. 546 din 13 decembrie 2016, Tribunalul Gorj a admis excepția necompetenței materiale a instanței, invocată de pârâte prin întâmpinare, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

Tribunalul a reținut că D. este organ de specialitate al administrației publice centrale, președintele acesteia având abilitatea de a emite acte administrative în regim de putere publică, precum Ordinul nr. 1016 din 23 decembrie 2015 a cărui completare se solicită în prezenta cauză.

Conform art. 96 pct. 1 C. proc. civ., Curțile de apel judecă în primă instanță cererile în materie de contencios administrativ și fiscal, potrivit legii speciale.

În raport de prevederile art. 10 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale se judecă în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

Prin urmare, s-a apreciat că, nefiind vorba de un conflict de muncă, în sensul prevederilor art. 266 C. muncii care să atragă competența secției de conflicte de muncă și asigurări Sociale, și în condițiile în care cererea dedusă judecății are ca obiect completarea unui ordin emis de o autoritate publică centrală, în speță D., competența de soluționare a cauzei revine secției de contencios administrativ și fiscal, din cadrul Curții de Apel Craiova.

Prin sentința civilă nr. 546 din 13 decembrie 2016, Curtea de Apel Craiova a admis excepția necompetenței materiale, ridicată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secția de conflicte de muncă și asigurări sociale.

Curtea a reținut că natura juridica a raportului de drept dedus judecății este civilă, deoarece nu se atacă un act administrativ tipic sau atipic, iar pârâta nu este o autoritate publică sau o entitate care acționează în regim de putere publică.

De asemenea, nici criteriul valoric nu este incident, deoarece nu formează obiect al judecații taxe și impozite și accesorii ale acestora cu valoarea stabilită de art. 10 din Legea nr. 554/2004.

Instanța de contencios administrativ fiind o instanță specializată, normele legale care îi stabilesc competența sunt de stricta interpretare. Prin urmare, nefiind o vătămare cauzată reclamantului de către o entitate care acționează în regim de putere publică, pretențiile acestuia împotriva pârâtei urmează calea dreptului comun în materie.

A mai reținut Curtea că reclamantul are funcție contractuală și, în consecință, modificările aduse raportului său de muncă urmează a fi soluționate de către secția de litigii de muncă și asigurări sociale a tribunalului de la domiciliul reclamantului.

Astfel, constatând ivit conflict negativ de competență, Curtea, în baza art. 133 și 134 C. proc. civ., a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, cu soluționarea acestuia.

Înalta Curte constată că obiectul acțiunii îl constituie emiterea/completarea unui ordin de către D. de asimilare a funcției și salariului reclamantului, angajat al C. Gorj, cu funcțiile și nivelul de salarizare stabilite în cadrul D.

Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă că reclamantul are calitatea de personal contractual, inginer debutant, în cadrul C. Gorj.

Potrivit art. 1 și art. 2 C. muncii, respectiv Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare:

Art. 1 - (1) Prezentul cod reglementează domeniul raporturilor de muncă, modul în care se efectuează controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, precum și jurisdicția muncii.

(2) Prezentul cod se aplică și raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conțin dispoziții specifice derogatorii.

Art. 2 - Dispozițiile cuprinse în prezentul cod se aplică:

a) cetățenilor români încadrați cu contract individual de muncă, care prestează muncă în România (…)”.

Prin urmare, avându-se în vedere calitatea reclamantului, de salariat contractual,și conținutul cererii de chemare în judecată, care vizează solicitări specifice domeniului raporturilor de muncă și care intră în categoria conflictelor individuale de muncă, în legătură cu executarea contractului de muncă, în speță, competența materială de soluționare a litigiului se stabilește în raport de dispozițiile C. muncii, respectiv Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit art. 269 alin. (1) și (2) C. muncii, cererile referitoare la cauzele privind conflictele de muncă, se adresează instanței competente specializate în judecarea conflictelor de muncă în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Gorj, secția de conflicte de muncă și asigurări sociale.

Stabilește competența de soluționare a cauzei, privind pe petentul A. în contradictoriu cu intimatele C. Gorj și D., în favoarea Tribunalului Gorj, secția de conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 ianuarie 2017.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2017-02-16
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 542/2017
Decizia nr. 542/2017 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei; 1. Obiectul acțiunii deduse judecății; Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalu
ÎCCJ
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 154/2017
Decizia nr. 154/2017 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele: I. Circumstanțele cauzei; 1. Cadrul procesual; Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția
ÎCCJ 2017-02-21
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 604/2017
reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele B. și C. Gorj în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal. Tribunalul Gorj apreciind că nu este vorba de un conflict de muncă în sensul prevederilor art. 266 C.
ÎCCJ 2017-02-08
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 390/2017
Decizia nr. 390/2017 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele: I. Circumstanțele cauzei; 1. Cadrul procesual; Prin cererea de chemare în judecată adresată Tribunalului G
ÎCCJ 2017-03-10
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 944/2017
, secția contencios administrativ și fiscal Prin Sentința nr. 1.536 din 31 octombrie 2016 a Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal, a fost admisă excepția necompetenței materiale și a fost declinată competența de soluț
Sursă