ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3678/2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3678/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Curtea de Apel Pitești, prin sentința

penală nr. 47/F din 17 aprilie 2012 a achitat pe inculpații:

- D.L.

, în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit.

a) C. proc. pen., pentru infracțiunea de abuz în serviciu în contra intereselor

publice în formă calificată și continuată, săvârșită în scopul obținerii pentru

sine sau pentru altul, a unui avantaj patrimonial, prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 248 C. pen., combinat cu art. 248

1

C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., precum și pentru infracțiunea

de instigare la fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 25 C.

pen., raportat la art. 289 C. pen., combinat cu art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000,

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- D.N.

, în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit.

a) C. proc. pen., pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu în

contra intereselor publice în formă continuată și calificată, săvârșită în

scopul obținerii pentru sine, a unui avantaj patrimonial, prevăzută de art. 26 C.

pen., raportat la art. 13

2

din Legea nr. 78/2000, combinat cu art. 248

C. pen., art. 248

1

C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

precum și pentru infracțiunea de uz de fals, prevăzută de art. 291 C. pen.,

raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000;

Același inculpat, în baza art. 11 pct.

2 lit. a), raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., a fost achitat pentru

infracțiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din

Legea nr. 241/2005, combinat cu art. 17 lit. g) din Legea nr. 78/2000, raportat

la art. 13

2

din aceeași lege și cu referire la art. 248 C. pen. și art.

248

1

C. pen., precum și pentru infracțiunea de fals în declarații,

prevăzută de art. 292 C. pen., combinat cu art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000,

raportat la art. 13

2

din aceeași lege, cu referire la art. 248 C.

pen. și art. 248

1

C. pen.;

- C.I.

, în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit.

d) C. proc. pen., pentru infracțiunea de abuz în serviciu în contra intereselor

publice în formă calificată și continuată, săvârșită în scopul obținerii pentru

sine sau pentru altul, a unui avantaj patrimonial, prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 248 C. pen., combinat cu art. 248

1

C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Inculpata, în baza art. 253

1

C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), a fost condamnată la 2 ani închisoare

(pentru infracțiunea de conflict de interese, în formă continuată).

În baza art. 71 alin. (1), (2) C. pen.

inculpatei i s-au interzis drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a)

teza a Ii-a, lit. b) și c) C. pen., ca pedeapsă accesorie pe durata executării

pedepsei principale.

În baza art. 65 C. pen., inculpatei i

s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.

64 alin. (1) lit. a) teza a Ii-a, lit. b) și c) C. pen., pe durata de 10 ani.

În baza art. 81 C. pen., s-a dispus

suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata termenului de

încercare de 4 ani, stabilit potrivit art. 82 C. pen.

Inculpatei i s-a atras atenția asupra

dispozițiilor art. 83 C. pen., combinat cu art. 359 C. proc. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe

durata termenului de încercare, s-a dispus suspendarea executării pedepsei

accesorii.

Inculpata, în baza dispozițiilor art. 11

pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitată

pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual în formă continuată,

prevăzută de art. 25 C. pen., raportat la art. 289 C. pen., combinat cu art. 17

lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Aceeași inculpată, în baza art. 11 pct.

2 lit. a), raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., a fost achitată pentru

săvârșirea infracțiunii de instigare la infracțiunea de fals material în

înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 25 C. pen., raportat la art. 288 alin.

(2) C. pen., combinat cu art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000;

- B.Ș.

, în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit.

d) C. proc. pen., a fost achitat pentru infracțiunea de abuz în serviciu în contra

intereselor publice în formă continuată și calificată, săvârșită în scopul

obținerii pentru altul a unui avantaj patrimonial, prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 248 C. pen., combinat cu art. 248

1

C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., pentru infracțiunea de fals

intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 289 C. pen., raportat la art.

17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

precum și pentru instigare la infracțiunea de fals material în înscrisuri

oficiale, prevăzută de art. 25 C. pen., raportat la art. 288 alin. (2) C. pen.,

combinat cu art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000;

- G.I.

, în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit.

d) C. proc. pen., a fost achitat pentru infracțiunea de abuz în serviciu în

contra intereselor publice în formă continuată și calificată, săvârșită în

scopul obținerii pentru altul, a unui avantaj patrimonial, prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 248 C. pen., combinat cu art. 248

1

C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320

1

C.

proc. pen., precum și pentru infracțiunea de fals intelectual în formă

continuată, prevăzută de art. 289 C. pen., raportat la art. 17 lit. c) din

Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 320

1

C. proc. pen.;

- B.M.

, a fost condamnată la 2 ani închisoare pentru

infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată

și calificată în scopul obținerii pentru altul, a unui avantaj patrimonial,

prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 248 C.

pen., combinat cu art. 248

1

C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen. și art. 320

1

C. proc. pen., precum și la 2 ani închisoare

pentru infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 288

alin. (2) C. pen., raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu

aplicarea art. 320

1

C. proc. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit.

b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor și executarea pedepsei cea mai

grea, 2 ani închisoare.

În baza art. 71 alin. (1), (2) C. pen.,

inculpatei i s-au interzis, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor

prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Ii-a, lit. b) și c) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., inculpatei i

s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor

prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Ii-a, lit. b) și c) C. pen., pe

durata de 10 ani.

În baza art. 86

1

C. pen.,

raportat la art. 86

2

C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere,

a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 5 ani.

În baza art. 86

3

C. pen.,

s-a dispus ca inculpata, pe durata termenului de încercare, să se supună

măsurilor de supraveghere individualizate la pagina 20 a sentinței.

În baza art. 86

3

alin. (2) C.

pen., s-a prevăzut ca măsurile de supraveghere să se comunice Serviciului de

Probațiune de pe lângă Tribunalul Gorj.

Inculpatei i s-a atras atenția asupra

prevederilor art. 86

4

C. pen. privind revocarea suspendării

executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a

dispus ca, pe durata termenului de încercare, să se suspende executarea

pedepsei accesorii;

- S.R.

a fost achitat, în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat

la art. 10 lit. a) C. proc. pen., pentru complicitate la infracțiunea de abuz

în serviciu în contra intereselor publice în formă continuată și calificată,

săvârșită în scopul obținerii pentru altul, a unui avantaj patrimonial,

prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 248 C. pen., art. 248

1

C. pen., cu referire la art. 13

2

din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen., precum și pentru infracțiunea de fals intelectual în

formă continuată, prevăzută de art. 289 C. pen., raportat la art. 17 lit. c)

din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 14 alin. (3) C. proc.

pen., raportat la art. 170 același cod, combinate cu art. 348 C. proc. pen. și art.

445 același cod, s-a dispus anularea, numai cu privire la autorii inculpatei C.I.

(prin defunct C.I. și moștenitor C.V.), a procesului-verbal de ședință al

Comisiei Locale de Fond Funciar Târgu-Jiu din 06 iunie 2007 și anexa nr. 29,

falsificate de inculpata B.M.

Acțiunea civilă exercitată de partea

civilă Primăria municipiului Târgu-Jiu, a fost respinsă ca rămasă fără obiect.

Totodată, s-a respins, ca

inadmisibilă, acțiunea civilă exercitată de partea civilă A.N.A.F. - prin

Administrația Finanțelor Publice Târgu Jiu.

Prin încheierea din 19 aprilie 2012,

instanța, din oficiu, în baza art. 196 C. proc. pen. a dispus înlăturarea

omisiunii vădite strecurată în dispozitivul hotărârii, în sensul ridicării

sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor inculpaților D.L., D.N. și C.I.

prin ordonanțele nr. 18/P/2009 din 08 octombrie 2009 și din 30 martie 2010.

Pentru a pronunța sentința, s-au

reținut următoarele:

Prin rechizitoriul din 19 iulie 2010

al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția

Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Craiova - Biroul teritorial

Târgu-Jiu, dosar nr. 18/P/2009, în esență, s-a reținut, privindu-i pe

inculpați, după cum urmează:

- inculpata D.L.,

subprefect al județului Gorj, în

perioada 2002-2007, repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale, ea

fiind și secretar - membru al Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de

proprietate privată asupra terenurilor județul Gorj, încălcându-și atribuțiile

de serviciu, sens în care și-a folosit prerogativele funcțiilor arătate, i-a

determinat pe coinculpații S.R., secretar al Primăriei Turceni, G.I., șef

serviciu agricol, cadastru și membru al Comisiei locale de aplicare a legilor

fondului funciar Târgu-Jiu, B.M., referent în același serviciu, de asemenea

membru al amintitei comisii, precum și pe B.Ș., responsabil pe localitate,

membru al colectivului de lucru de pe lângă Comisia județeană, să întocmească

documentații false, a acceptat documentații necorespunzătoare sau incomplete,

pe baza acestora, nelegal, i s-a reconstituit dreptul de proprietate soțului

ei, coinculpatul D.N., vizând două terenuri amplasate în Târgu-Jiu (2000 mp -

în punctul „între piețe" și 1300 mp - în punctul „Preajba", precum și

pentru fiul coinculpatei C.I., șefa Serviciului legalitate din Instituția

Prefectului, județul Gorj, respectiv lui N.F.M., suprafețele de 2101 mp - în

punctul „Dealul Târgului" și 630 mp în punctul „Preajba". Aceeași

inculpată, personal, a participat la ședințele amintitei comisii și a votat

pentru validarea cererilor privind terenurile, a semnat hotărârile în calitate

de secretar, în aceste moduri fiind prejudiciată Primăria Târgu-Jiu, avantajele

patrimoniale fiind obținute de soțul ei și de fiul coinculpatei, valoarea

prejudiciului fiind 90.755 euro echivalent 372.095 lei, din care 26.255 euro

echivalent a 107.645 lei pentru N.F.M. și 64.500 euro, echivalent a 264.450 lei

pentru D.N. (5 acte materiale). Aceeași inculpată, i-a determinat pe

coinculpații B.Ș., consilier superior în Instituția Prefectului și membru al

colectivului de lucru ce funcționa pe lângă Comisia județeană, precum și pe G.I.,

membru în Comisia de fond funciar Târgu-Jiu, șef al Serviciului agricol -

cadastru din Primăria Târgu-Jiu, să ateste, repetat, în baza aceleiași

rezoluții infracționale, fapte și împrejurări necorespunzătoare adevărului, cu

prilejul întocmirii referatelor din 12 iulie 2007, din 30 noiembrie 2007 și

notelor de prezentare din 08 noiembrie 2007, 27270 din 11 iulie 2007, înaintate

Comisiei județene (4 acte materiale);

- inculpatul D.N.,

în perioada amintită, repetat și în

baza aceleiași rezoluții infracționale, a formulat cereri pentru reconstituire

drept de proprietate atât la comisia Turceni, cât și Târgu-Jiu, prin acestea el

solicitând atribuirea a 0,40 ha teren, deși acesta nu i se cuvenea, folosind

înscrisuri falsificate, incomplete sau care aparțineau altor persoane, în

vederea obținerii pe nedrept de terenuri pe raza municipiului Târgu-Jiu, cu

valori însemnate, astfel prejudiciind Primăria Târgu-Jiu cu suma de 64.500 euro

echivalent a 264.450 lei (2 acte materiale).

Inculpatul, în anul 2007, a folosit

adeverința din 9 octombrie 2002 falsificată de coinculpatul S.R. și de D.I.,

deși cunoștea că este falsă, în baza ei cerând și obținând reconstituirea

dreptului de proprietate pentru 2000 mp în punctul „între piețe" și 1300

mp - în punctul „Preajba", iar la 02 iunie 2008, cu prilejul

autentificării contractului de vânzare-cumpărare, s-a prezentat la notarul

public S.B. și a declarat preț nereal (20.000 lei în loc de 90.205 lei), astfel

sustrăgându-se de la plata obligațiilor fiscale către stat, respectiv impozitul

pe tranzacții imobiliare prev. de art. 77

1

alin. (1) lit. a) C. fisc.,

bugetul statului fiind prejudiciat cu 2106 lei;

- inculpata C.I.,

în calitate de șef serviciu - Serviciul

Verificarea Legalității Actelor, Aplicării Actelor Normative, Contencios

Administrativ și Resurse Umane din Instituția Prefectului, membru al Comisiei

județene, în anul 2007, repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale,

i-a determinat pe coinculpații B.Ș., G.I. și B.M., să întocmească documentația

cu propuneri de validare pe baza unor înscrisuri incomplete, falsificate,

pentru reconstituirea dreptului de proprietate, nelegal, pentru fiul ei, N.F.M.

și pentru inculpatul D.N., nu a verificat, acceptând astfel documentația și, de

asemenea, a participat la ședințele comisiei județene, a susținut și votat

reconstituirea dreptului de proprietate pentru N.F.M. (2101 mp în punctul

„Dealul Târgului", 630 mp în punctul „Preajba"), pentru inculpatul D.N.

(2000 mp și 1300 mp) astfel prejudiciind Primăria municipiului Târgu Jiu prin

diminuarea rezervei acesteia, avantajele patrimoniale obținute fiind de 90.755

euro, echivalent a 372.095 lei, din care 26.255 euro - echivalent a 107.645 lei

fiul său și 65.500 euro, echivalent a 264.450 lei inculpatul D.N. (5 acte

materiale).

Aceeași inculpată, în anul 2007, repetat

și în baza aceleiași rezoluții infracționale, i-a determinat pe coinculpații B.Ș.

și G.I., să ateste fapte și împrejurări necorespunzătoare adevărului în

referatele colectivului de lucru din 06 iulie 2007, din 21 septembrie 2007, din

30 noiembrie 2007, respectiv în notele de prezentare din 03 iulie 2007, din 13

septembrie 2007 și din 08 noiembrie 2007, în sensul îndeplinirii condițiilor

legale pentru reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea fiului ei (6

acte materiale).

La fel, în același an, prin

intermediul coinculpatului B.Ș., a determinat-o pe inculpata B.M. să falsifice

procesul-verbal al ședinței din 06 iulie 2007 și anexa nr. 29, în sensul

ștergerii cu pastă corectoare „A.G." și moștenitor „A.I.I." pentru

suprafața de 0,1756 ha, adăugându-i pe autorii inculpatei C.I., respectiv „def.

C.I." și moștenitor „C.V." pentru suprafața de 0,1401 ha, în fapt în

acea ședință nediscutându-se cererea acestora, ei, ulterior, fiind validați de

Comisia județeană;

- inculpatul B.Ș.,

consilier superior în Instituția

Prefectului, membru al colectivului de lucru de pe lângă Comisia județeană, în

anul 2007, repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, deși cunoștea

că documentația ce a stat la baza propunerilor de validare nu era completă și

era falsificată, nu îndeplinea condițiile pentru reconstituirea dreptului de

proprietate pe raza altei localități, a întocmit și semnat referatele din 06

iulie 2007, din 12 iulie 2007, din 21 septembrie 2007 și din 30 noiembrie 2007,

prin acestea propunând validarea suprafețelor de teren pentru fiul inculpatei C.I.

și pentru inculpatul D.N., astfel atestând nereal că sunt îndeplinite

condițiile legilor proprietății pentru reconstituirea dreptului de proprietate,

a prejudiciat Primăria municipiului Târgu-Jiu și a determinat obținerea

avantajelor patrimoniale pentru N.F.M. și D.N. (4 acte materiale). La fel, în

același an, repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale,

exercitându-și atribuțiile, cu prilejul întocmirii referatelor amintite, a

atestat fapte și împrejurări necorespunzătoare adevărului în sensul că erau îndeplinite

prevederile legale pentru reconstituirea dreptului de proprietate și a propus

validarea de către Comisia județeană (4 acte materiale).

S-a mai reținut că inculpatul, la

solicitarea coinculpatei C.I., a determinat-o pe inculpata B.M. să falsifice

procesul-verbal de ședință din 06 iunie 2007 și anexa nr. 29, în sensul de a

șterge cu pastă corectoare pe „A.G." și moștenitor „A.I.I." cu

suprafața de 0,1756 ha și a-i înscrie pe autorii inculpatei C.I., respectiv pe

defunctul „C.I." și moștenitor „C.V." cu suprafața de 0,1401 ha, în

baza acestora întocmind referatul din 06 iulie 2007 prin acesta propunând

validarea suprafeței de teren, de către Comisia județeană;

- inculpatul G.I.,

șef serviciu agricol și cadastru din

Primăria municipiului Târgu-Jiu, membru al Comisiei locale de fond funciar, în

același an, repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a întocmit

documentația pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru fiul inculpatei

C.I. - N.F.M. și pentru inculpatul D.N., astfel acceptând documentația

incompletă și falsificată, a propus comisiei amintită și a votat validarea

dreptului de proprietate pentru cei doi, nu a referit analizarea cererilor

vizând reconstituirea pentru 0,1300 ha în punctul „Preajba" pentru

inculpatul D.N., 0,0630 ha în același punct, precum și 0,0700 ha în punctul

„Dealul Târgului" pentru N.F.M., în aceste moduri prejudiciind primăria cu

suma totală amintită, avantajele patrimoniale pentru cei doi fiind deja arătate

(5 acte materiale). La fel, în anul 2007, repetat și în baza aceleiași

rezoluții infracționale, a întocmit și semnat notele de prezentare din 03 iulie

2007, din 13 iulie 2007 și din 08 noiembrie 2007, în acestea atestând fapte și

împrejurări neconforme adevărului, respectiv că există documentația necesară,

fiind realizate condițiile pentru reconstituirea dreptului de proprietate în

favoarea celor doi, aceste note stând la baza adoptării hotărârilor de către

Comisia județeană (3 acte materiale);

- inculpata B.M.,

referent în serviciul amintit, membru

al comisiei locale, în același an, repetat și în baza aceleiași rezoluții

infracționale, a întocmit documentația pentru reconstituirea drepturilor de

proprietate pentru cei doi amintiți, sens în care a acceptat o documentație

incompletă și falsificată ori, falsificând-o chiar ea, a propus comisiei, a

votat validarea drepturilor de proprietate, nu a propus analizarea cererilor de

reconstituire pentru suprafețele de teren despre care s-a mai făcut vorbire, a

cerut comisiei județene validarea, în modul descris prejudiciind primăria cu

suma totală individualizată (5 acte materiale). La fel, la cererea inculpatului

B.Ș., inculpata a falsificat procesul-verbal de ședință al comisiei locale din

06 iunie 2007 - anexa 29, ulterior propunând comisiei județene validarea;

- inculpatul S.R.,

secretar al Primăriei Turceni, membru

al Comisiei locale de fond funciar, în anul 2002, i-a emis coinculpatului D.N.,

adeverința din 22 octombrie 2002, în aceasta, nereal, atestând că ar deține sub

groapa de cenușă a Termocentralei Turceni, 0,40 ha, iar în anul 2005 a emis și

semnat adresa nr. 277 din 04 octombrie 2005 remisă comisiei pentru stabilirea

dreptului de proprietate privată a municipiului Târgu-Jiu, prin ea confirmând,

nereal, că 0,40 ha este ocupată de respectiva groapă de cenușă, că aceasta,

anterior, a aparținut coinculpatului D.N., că nu se poate retroceda fizic, în

condițiile în care nu a prezentat și nu a supus analizei comisiei locale

Turceni, cererea coinculpatului, acțiunile sale fiind săvârșite pentru a-l

sprijini pe coinculpat în reconstituirea dreptului de proprietate pe raza

municipiului Târgu-Jiu, contribuind în acest mod la prejudicierea Primăriei

Târgu-Jiu cu suma de 64.500 euro, echivalent a 264.500 lei și sprijinindu-l să

obțină avantaje patrimoniale în suma arătată (2 acte materiale). La fel,

repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a întocmit și semnat

adeverința din 22 octombrie 2002, prin aceasta atestând fapte și împrejurări

neconforme realității, în sensul că inculpatului D.N., moștenitorul defunctei D.A.,

prin Ordinul Prefectului nr. 23 din 30 ianuarie 1996, i-ar fi fost validat, ca

provenind de la IAS Turceni, suprafața de 0,40 ha teren, ocupat de groapa de

cenușă a Termocentralei Turceni. La 04 octombrie 2005, a întocmit și semnat

adresa nr. 277, în numele Comisiei locale Turceni, remisă acestui for de la

nivelul municipiului Târgu-Jiu, în ea reluând conținutul nereal al adeverinței

din 22 octombrie 2002, creând aparența că cererea inculpatului D.N. a fost

discutată, comisia Turceni hotărând că nu se poate retroceda fizic terenul

solicitat, Comisia Târgu-Jiu urmând a proceda la reconstituirea dreptului de

proprietate, înscrisurile fiind utilizate de coinculpat pentru a i se reconstitui,

nelegal, dreptul de proprietate pe raza municipiului Târgu Jiu (2 acte

materiale).

În faza cercetării judecătorești,

judecătorul fondului a administrat proba cu înscrisuri, a reaudiat părțile

cauzei, martori și a dispus efectuarea unei expertize tehnice cu obiectivul

verificării modului de reconstituire a dreptului de proprietate privind pe

moștenitorul C.V., autor C.I., în condițiile Legii nr. 247/2005, dacă acordarea

în compensare a unei suprafețe de teren într-o localitate limitrofă, respectiv

Târgu-Jiu, a fost legală, inculpații C.I. și D.N. apărându-se în sensul că

terenurile inițiale se aflau pe raza localităților Turceni și Scoarța.

Ca atare, pornind de la situația de

fapt reținută în actul de sesizare, judecătorul fondului a evidențiat că

vinovăția în cauză își are analiza în problematica dată, folosind acte false și

abuzând de funcțiile publice, inculpații D.L., C.I., D.N. i-au determinat pe

ceilalți membri ai Comisiei de fond funciar Târgu-Jiu, să le valideze și

reconstituie drept de proprietate asupra unor terenuri, prin transfer din

comuna Turceni (D.L. și D.N.) sau Scoarța (C.I.), în zone rezidențiale din

municipiul Târgu-Jiu, fără respectarea normelor legale.

Privind-o pe inculpata C.I.,

rechizitoriul a reținut că aceasta a obținut, pentru fiul ei, N.F.M., două

terenuri, unul de 2100 mp în „Dealul Târgului", celălalt, de 630 mp în

zona „Preajba", valoarea de circulație fiind de aproximativ 80.000 euro,

urmare transferului proprietății autorului ei, C.I. (bunic), din comuna

Scoarța, în municipiul Târgu-Jiu.

Inculpata D.L., în modalitățile

arătate, a determinat pe membrii Comisiei municipiului Târgu-Jiu să valideze și

să reconstituie drept de proprietate, teren, prin transfer din orașul Turceni,

în zona rezidențială Târgu-Jiu, nelegal, în beneficiul coinculpatului D.N.,

soțul ei, acesta a pretins titular al cererii de atribuire teren prin

compensare.

Finalitatea manoperelor dolosive, în

ce privește vinovăția celor trei inculpați menționați, în rațiunea fondului,

trebuie analizată în sensul că aceștia, nelegal, au inclus în patrimoniile lor,

terenuri de pe raza municipiului Târgu-Jiu din cele 3 puncte („Preajba",

„între piețe", „Dealul Târgului"), de valoare însemnată, astfel

prejudiciind primăria cu o sumă reprezentând prețul de piață.

Inculpatul D.N., în favoarea sa

existând decizia civilă nr. 155 din 02 februarie 2010 a Tribunalului Gorj (voi.

IV fond - fila 707) este moștenitorul mamei lui, D.A., decedată la 20

septembrie 1996, succesiunea fiind acceptată și autentificată sub nr. 816 din

21 februarie 1997.

Respectivul a declarat că mama sa, în

timpul vieții, a dobândit calitatea de acționar la SC T. SA cu suprafața de

5000 mp teren, recunoscută prin Ordinul Prefectului județului Gorj nr. 23 din

30 ianuarie 1996 (tabel anexă 19, poziția 3 - Consiliul Local Borăscu, teren

provenit de la autorii ei din comuna Borăscu, sat Miluța (5,23 ha), de pe raza

comunelor Borăscu și Turceni, preluate fără titlu și înscrise de IAS Turceni și

CAP Borăscu și Turceni.

După dezmembrarea IAS Turceni, din

suprafața de 5000 mp, 4000 mp erau situați în comuna Turceni, comisia locală

stabilind amplasamentul în groapa de cenușă a Termocentralei Turceni

(adeverință din 22 octombrie 2007).

La 04 octombrie 2005, comisia Turceni

a cerut Comisiei Târgu-Jiu ca în conformitate cu art. 10 alin. (2) din H.G. nr.

890/2005, în limita disponibilităților, să reconstituie inculpatului drept de

proprietate pentru 4000 mp din rezerva proprie, pentru că pe raza Turceni nu

exista teren în rezerva comisiei.

Astfel, în baza actelor, s-a obținut reconstituirea

dreptului de proprietate, inculpatul fiind moștenitorul autoarei sale în

procedura reglementată de Legea fondului funciar nr. 18/1991, titlul pentru

compensare fiind acel ordin al prefectului și anexa acestuia, raportul de

expertiză tehnică și actele dosarului dovedind că în mod legal inculpatul s-a

adresat Comisiei Turceni, la 09 octombrie 2002, cerere pentru a i se elibera o

adeverință din care să rezulte situația juridică a terenului, respectiv dacă

era sau nu ocupat de groapa de cenușă a Termocentralei Turceni. Consiliul Local

Turceni, cu adresa din 2005, a transmis Comisiei locale de fond funciar

Târgu-Jiu solicitarea atribuirii, prin compensare, inculpatului D.N., cei 4000

mp cerut de el în Turceni, Comisia județeană validând atribuirea suprafeței

transferată de la Turceni la Târgu-Jiu. Ca atare, s-au întocmit două titluri de

proprietate (pentru extravilan 2000 mp și pentru intravilan 1300 mp) expertiza

considerând că s-au respectat etapele legale vizând retrocedarea prin

compensare.

În ce privește reținerea din

rechizitoriu, că pe anexa 19 validată prin Ordinul Prefectului nr. 23 din 30

ianuarie 1996 apare, olograf, o adnotare privind amplasamentul celor 0,40 ha

din Turceni, iar 0,10 ha pe raza comunei Borăscu, situație ștampilată și semnată

de secretarul Primăriei Borăscu, judecătorul fondului a reținut că, inclusiv

raportul de expertiză, precum și martorii, au evidențiat că în Turceni nu se

întocmise o hartă cadastrală care să cuprindă proprietarii de dinainte de

colectivizare, identificările pentru întocmirea planurilor parcelare

realizându-se prin mențiuni făcute de vecini, cu aproximare relativă.

Martorul D.I., fost primar, audiat

fiind, a susținut că cererea nr. 277 depusă de inculpatul D.N. s-a discutat în

Comisia Locală Turceni, s-a trecut într-un tabel, individualizarea,

identificarea terenului în groapa de cenușă, rezultând din amintita adeverință

emanată de la Primăria comunei Borăscu privind-o pe mama inculpatului.

Alți martori, ascultați pe acest

subiect, au confirmat discutarea cererii, la fel tabelul olograf sau

amplasamentul terenului, fâșie ce pornea din comuna Borăscu, se prelungea spre

Turceni, acoperită de groapa de cenușă Turceni.

Chiar dacă, reține judecătorul

fondului, era incert amplasamentul exact al terenului înscris în ordinul

prefectului, martorii au confirmat că cei 0,40 ha înscriși în acest titlu de

proprietate erau acoperiți de groapa de cenușă, Comisia Locală Turceni hotărând

că terenul nu se poate retroceda în natură, ceea ce a determinat procedarea la

atribuirea, prin compensare, persoanei îndreptățite, inculpatul D.N., a

terenului în municipiul Târgu-Jiu.

Referitor implicării inculpatei D.L.,

care, susținându-l pe soțul ei, inculpatul D.N., folosindu-și prerogativele

funcțiilor publice deținute, i-a determinat pe inculpații S.R., B.Ș. și B.M.,

să întocmească documentații false, să accepte documentații necorespunzătoare

realității sau incomplete pentru reconstituirea dreptului de proprietate în mod

nelegal pentru cele două suprafețe de teren (2000 mp și 1300 mp) prin

compensare, cu nerespectarea Legii nr. 247/2005 în sensul participării, votării

și semnării hotărârilor Comisiei județene sau contribuind, în aceeași

modalitate, la reconstituirea, ne legal, a dreptului de proprietate vizând 2101

mp și 630 mp terenuri pentru fiul coinculpatei C.I., prin transfer din comuna

Scoarța în municipiul Târgu-Jiu, judecătorul fondului a motivat că prezumția de

nevinovăție nu a fost răsturnată, martorii și coinculpații precizând că asupra

lor nu s-au exercitat presiuni, influențe, unii nici nu au avut cunoștință că

printre cererile depuse în procedura de compensare s-a aflat și cererea

inculpatului D.N., de fapt, ea nici nu a participat în ședința în care s-a luat

în discuție respectiva cerere și, ca atare, nu a avut cum să influențeze

hotărârea. Este vorba de ședința din 13 iulie 2007, ulterior, la 30 noiembrie

2007 inculpata pensionându-se din funcția deținută.

În legătură cu prezența sa la ședința

Comisiei județene, cea din 30 noiembrie 2007 dată la care s-au discutat

dosarele vizându-i pe soțul ei și pe fiul coinculpatei C.I., probele

instrumentate, astfel reține judecătorul fondului, nu sunt certe, adresa din 20

mai 2009 înscriind că inculpata s-a aflat la locul de muncă, în timp ce un

înscris depus de inculpată (vol. I, fila 69) atestă că participa la o excursie

în Egipt. La fel, în sensul neparticipării inculpatei la ședințele Comisiei

județene din 06 iulie 2007, 21 septembrie 2007 și 30 noiembrie 2007 când s-a

discutat retrocedarea prin compensare, de teren pentru fiul coinculpatei,

notele de prezență depuse în vol. IV dosar urmărire penală filele 41-44 nu

atestă participarea ei, deși pentru 21 septembrie 2007, respectivele note

înscriu că a fost prezentă, nesemnând însă procesul-verbal, înseamnă că nu a

participat.

Or, semnând numai hotărârea Comisiei

în calitate de secretar, pentru acest considerent actul de inculpare nu a

reținut săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 253

1

C. pen., ci

doar pe cea prevăzută de art. 248 C. pen.

În ce privește elementele constitutive

ale acestei infracțiuni, judecătorul fondului a reținut că autoritatea

abilitată administrativ-jurisdicțional, Comisia județeană are dreptul de a

statua, în prealabil, asupra fondului pretenției referitoare la îndreptățirea

și întinderea acesteia de a valida sau invalida propunerea Comisiei municipale

(art. 51 din Legea nr. 18/1991), hotărârea ei putând fi supusă controlului

judecătoresc, Comisia județeană fiind numită prin ordin al prefectului și

formată din persoanele expres determinate, deci prerogativa atribuită

secretarului, formal, de semnare a hotărârilor neputând conduce la concluzia că

astfel inculpata s-a implicat efectiv în procedura de emitere în sensul

dispunerii atribuirii, prin compensare a unui drept de proprietate, faptul

petrecându-se după pronunțarea hotărârii, toate acestea demonstrând că

inculpata nu s-a implicat direct și nici indirect în adoptarea hotărârilor

privindu-i pe inculpatul D.N., soțul ei și pe fiul coinculpatei C.I.

La fel, probatoriul demonstrând că

procedura compensării era permisă de art. 10 din Legea nr. 247/2005,

documentația analizată era completă și conținea actele de reconstituire

(Ordinul Prefectului nr. 23/1996), membrii implicați în procedura compensării

nefiind influențați în vreun mod de către ea, nu există nici infracțiunea

prevăzută de art. 25 C. pen., raportat la art. 289 C. pen., combinat cu art. 17

lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Cu referire la faptele de întocmire și

semnare, cu numele soțului ei, inculpatul D.N., a cererii din 9 octombrie 2002

de eliberare, de către primarul orașului Turceni, a unei adeverințe din care să

rezulte că suprafața de 0,50 ha teren validat prin Ordinul Prefectului nr. 23/1996

ar fi fost ocupată de groapa de cenușă sau de întocmire și semnare, tot cu

numele inculpatului D.N., a cererii din 25 noiembrie 2005 pentru reconstituirea

dreptului de proprietate pentru 0,40 ha teren în municipiul Târgu-Jiu, din

rezerva Comisiei locale, sau de participare la ședințele Comisiei județene din

16 iulie 2007, 21 septembrie 2007, de semnare a hotărârilor nr. 4719 din 06

iulie 2007, nr. 4804 din 21 septembrie 2007 și nr. 4728 din 13 iulie 2007, prin

acestea validându-se propunerile de reconstituire a drepturilor de proprietate

în favoarea coinculpatului soțul ei și a fiului coinculpatei C.I., odată ce

inculpata a acționat în baza mandatului tacit recunoscut între soți, fapta

prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 248, art.

248

1

C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., nu există,

pentru același considerent, odată ce nu există autorat, nu se poate reține nici

complicitatea la aceste fapte în sarcina coinculpaților D.N. și S.R., achitarea

acestora impunându-se.

Referitor activității infracționale a

inculpatului S.R., judecătorul fondului a motivat că odată ce actele încheiate

ca atribuție de serviciu nu conțineau date sau împrejurări neconforme

adevărului, respectiv adeverința din 22 octombrie 2002 și adresa din 4

octombrie 2005 aveau la bază acte de proprietate necontestate, acesta nu a

săvârșit nici infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 289 C.

pen., raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen., firesc, nici coinculpatul D.N. nesăvârșind infracțiunea de uz de

fals, prev. de art. 291 C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din

Legea nr. 78/2000; faptele neexistând în materialitatea lor.

Cele două înscrisuri conțineau

mențiuni că terenul deținut de inculpatul D.N., în baza Ordinului Prefectului nr.

23/1996 era amplasat, în parte (0,40 ha) pe raza localității Turceni, sub

groapa de cenușă, iar restul (0,10 ha) pe raza comunei Borăscu, situație

juridică atestată și de decizia civilă nr. 155 din 2 februarie 2010 a Tribunalului

Gorj, hotărâre irevocabilă, instanța civilă verificând respectivele acte, iar

acuzarea nu a contestat-o sub aspectul amplasamentului în alte localități, în

acest sens declarând și martorii membri ai Comisiei locale Turceni și expertiza

tehnică.

În ce privește reținerea, în sarcina

inculpatului D.N., a infracțiunii de evaziune fiscală (art. 9 alin. (1) lit. a)

din Legea nr. 241/2005), având în vedere declarația inculpatului, a martorilor R.D.P.

și G.M., obiectul plății, către fisc, a impozitului aferent încheierii

contractului de vânzare-cumpărare era, dacă el viza două terenuri sau nu,

respectiv cel situat în punctul „între piețe" sau cel din punctul

„Preajba", 25.000 euro primiți de inculpat de la cumpărătorul R.D.P.

mandatar al celuilalt era prea mare pentru a fi valoarea reală a terenului și

prea mic pentru a fi al ambelor, inculpatul a convenit cu mandatarul să se

înscrie în actul de vânzare-cumpărare 20.000 lei pentru a nu achita impozit

prea mare, însă cu condiția reglării odată cu vânzarea celui de-al doilea teren

din punctul „Preajba", pentru acesta, la acel timp, nefiind însă gata

formalitățile de cadastru, cercetarea judecătorească, analizând declarațiile,

odată ce mandatarul a susținut că la urmărirea penală a fost predat, inculpatul

D.N. a plătit impozitul estimat, având în vedere dispozițiile art. 10 alin. (1)

din Legea nr. 241/2005. Ca atare, neexistând certitudine în ce măsură s-au

achitat inclusiv impozitul, fiind dubiu privind interpretarea clauzelor

contractului și voința reală a părților, în lipsa echivalentului între preț și

valoarea reală a bunului, convenția s-a bazat pe o cauză ilicită, imorală, în

sensul art. 968 C. civ., dubiul profitând inculpatului, acesta a fost achitat

în baza art. 10 lit. c) C. proc. pen., consecința directă fiind achitarea lui

și pentru infracțiunea de fals în declarații, prev. de art. 292 C.

pen.

Privind activitatea infracțională a

inculpatei C.I., de a participa la ședințele Comisiei județene în care s-a

hotărât atribuirea, prin compensare de teren din comuna Scoarța, în municipiul

Târgu Jiu pentru fiul ei, N.F.M., inculpata votând, în sarcina sa există

infracțiunea de conflict de interese, prev. de art. 253

1

C. pen. în formă continuată, realizarea folosului material cerut de textul

incriminator conturându-se prin obținerea titlului de proprietate asupra

terenurilor situate în Târgu Jiu, situație constatată și în civil, în această

materie, în anul 2010, definitiv și irevocabil pronunțându-se nulitatea

absolută a celor două titluri de proprietate (12 decembrie 2007 și 15 ianuarie 2008),

a proceselor verbale de punere în posesie (16 ianuarie 2008, 11 ianuarie 2008),

a hotărârii Comisiei județene nr. 4719 din 6 iulie 2007 poziția 14, nr. 4804

din 21 septembrie 2007, poziția 3 și nr. 4868 din 30 noiembrie 2007, poziția 5.

Dar, referitor infracțiunii prev.

de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 248 C.

pen., combinat cu art. 248

1

C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen., judecătorul fondului a reținut că nici o probă administrată la urmărirea

penală și în faza judecății nu confirmă că inculpata C.I. a desfășurat o

activitate de determinare a coinculpaților B.Ș. și G.I. să întocmească, fictiv,

să semneze referatele și notele de prezentare ca documentații necesare pentru

rezolvarea favorabilă a cererii de atribuire teren prin compensare, cei doi

relatând că îndrumările inculpatei, cât și ale coinculpatei D.L., de a urgenta

procedurile demarate în baza legilor fondului funciar, exigența inculpatei C.I.

de a le restitui dosarele dacă acestea erau incomplete nu le-au interpretat ca

fiind influențare, chiar dacă cele două aveau cereri de retrocedare în care

erau interesate direct, finalitatea îndrumărilor lor ținând de respectarea

legii. Ca atare, neexistând probe concrete din care să rezulte că ar fi existat

demers infracțional pentru obținerea unui avantaj patrimonial, simpla depunere

a cererilor de atribuire teren prin compensare reprezintă exercitarea unui drept

legal, funcțiile deținute neîngrădindu-l.

Faptul că în declarațiile de la

urmărirea penală, inculpații B.M., G.I. și B.Ș. au arătat presiunile exercitate

de inculpata C.I., de intervenire pe lângă membrii Comisiei Locale de fond

funciar Târgu Jiu, de propuneri de validare pentru autorii ei, aceiași, la

cercetarea judecătorească nuanțându-și declarațiile în sensul că inculpata era

exigentă în domeniul în care lucra, a cerut celeritate și calitate în

rezolvarea cererilor, ei au interpretat-o greșit. La fel, cu referire la

presiuni, judecătorul fondului a motivat că și martorii - membri ai comisiilor

locale - au declarat că era de notorietate că se înregistrau întârzieri în

soluționarea cererilor de retrocedare către foștii proprietari, acestea fiind

în număr mare, în opinia lor fiind necesare măsuri la nivelul prefecturii, iar

interpretare greșită, în ordine ierarhică a dispoziției ca inculpatei C.I.,

chiar dacă una din proceduri interesa personal, nu o poate incrimina.

Acuzarea că această inculpată, cu

știință, și-a încălcat atribuțiile de serviciu pentru ca, nelegal, să obțină

suprafețe de teren, în opinia judecătorului fondului, nu poate fi primită și

pentru că prin ordin al prefectului și hotărâre, reconstituirea dreptului de

proprietate pentru tatăl ei și pentru coinculpatul D.N. avusese loc, să

realizeze distinct în cadrul unei proceduri anterioară în timp și nu se mai

putea discuta în anul 2007, la acest moment, în fața comisiilor competente,

cercetându-se și trebuind a fi rezolvate cererile de stabilire a

amplasamentelor (atribuire) de teren (prin compensare), în localitățile de

origine, Scoarța și Turceni, neexistând suprafețe rezervă pentru reconstituirea

acolo, a drepturilor de proprietate, astfel cum a reținut și expertiza tehnică.

Concluzia

judecătorului fondului este motivată și pe considerentul că în procedura

atribuirii de teren prin compensare (expertiză D.C.) Comisia Locală Scoarța, în

perioada 2006-2007 nu a transmis Comisiei Locale de fond funciar Târgu Jiu un

interes vizând teren disponibil așa cum era reglementat în legile fondului

funciar, cu referire și la ascendenții inculpatei C.I., ei neavând dreptul de a

fi înscriși în anexa 29, cu propunere de validare asupra terenurilor din

perimetrul fostei Stațiuni de Cercetare Horticolă Târgu Jiu, ceea ce ar fi

condus și la inexistența dreptului lor de atribuire terenuri, emitere titluri

de proprietate pentru terenuri situate în Târgu Jiu. Sub acest aspect,

evidențiind că declarația martorei B.A. este izolată și nu se coroborează cu

alte probe, judecătorul fondului a reținut că nu sunt întrunite elementele

constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu în contra intereselor publice

în formă calificată și continuată, săvârșită în scopul obținerii pentru sine

sau pentru altul a unui avantaj patrimonial.

În ce privește fapta inculpatului B.M.,

de falsificare a anexei 29 și a procesului verbal din 6 iunie 2007, constând în

ștergerea numelui A.G. și moștenitor A.I.I. pentru 0,1756 ha, adăugând în anexă

pe autorii inculpatei C.I. (defunctul C.I. și moștenitor C.V.) pentru 0,1401

ha, cererea acestora nediscutându-se, aceasta numai pentru că era încredințată

că inculpata, față de care era subordonată, va lua măsuri împotriva ei, ea

aflând odată în plus, de la coinculpații B.Ș. și G.I., că era vorba și de dosarul

în care inculpatul C.I. solicita atribuirea de teren, prin compensare.

Inculpata B.M., la urmărirea penală, a

recunoscut săvârșirea infracțiunilor, recunoașterea motivată că s-ar fi

întâmplat la sugestia coinculpatului B.Ș. La cercetarea judecătorească

inculpata, referindu-se la implicarea coinculpatului, a susținut numai că

acesta nu i-ar fi spus să facă modificările, ci o grăbea cu urgentarea

documentației (declarație din 3 iunie 2011), ea confirmând că a mai operat

modificări și în ce privește alte persoane. Aceeași inculpată, în declarații, a

susținut că modificările au fost realizate din proprie inițiativă, asupra sa

neexercitându-se presiuni sau influențe, ea de altfel, le-a ascuns și față de

șeful ei direct, coinculpatul G.I., acestuia spunându-i ulterior despre ce era

vorba, aceasta abia cu ocazia declanșării urmăririi penale (aceeași declarație

din 3 iunie 2011).

Pentru considerentele arătate,

judecătorul fondului a reținut vinovăția inculpatei B.M. pentru infracțiunile

pentru care a fost trimisă în judecată, săvârșite în concurs astfel cum prevede

art. 33 C. pen.

Judecătorul fondului, reținând că

argumentele expuse în privința coinculpaților, referitoare la faptul că

situația juridică a terenurilor supuse reconstituirii dreptului de proprietate

s-a stabilit prin Hotărârea Comisiei județene nr. 11/1991 pentru inculpata C.I.

și prin Ordinul Prefectului nr. 23/1996 pentru inculpatul D.N., B.Ș. și G.I.,

în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen.,

urmează a fi achitați pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra

intereselor publice în formă continuată și calificată și pentru infracțiunea de

fals intelectual în formă continuată, prevăzute de art. 13

2

din

Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248, combinat cu art. 248

1

C.

pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), inculpatul B.Ș., necunoscând despre

modificările aduse anexei 29 și procesului verbal din 6 iunie 2007,

nedeterminând-o pe inculpata B.M. să falsifice aceste înscrisuri, urmează a fi

achitat, în baza aceluiași temei (art. 10 lit. d) C. proc. pen.) și pentru

instigare la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prev.

de art. 25 C. pen. raportat la art. 288 alin. (2) C. pen., combinat

cu art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000.

Cu referire la inculpatul G.I., care,

inițial, s-a prevalat de dispozițiile art. 320

1

C. proc. pen., dar

ulterior, în urma administrării probatoriilor la cercetarea judecătorească, a

cerut achitarea pentru faptele pentru care fusese trimis în judecată, el susținând

că probele administrate la urmărirea penală nu au fost suficiente pentru a se

stabili existența faptelor, textele incriminatoare și vinovăția lui,

judecătorul fondului a motivat că recunoașterea inculpatului nu se coroborează

cu restul probelor administrate și nu conduce, singular, la reținerea

vinovăției (art. 69 C. proc. pen.), nu sunt îndeplinite condițiile pentru

judecarea inculpatului conform procedurii simplificate, chiar dacă inculpatul a

cerut și și-a însușit probele așa cum au fost administrate la urmărirea penală.

Referitor cererii inculpatei B.M., de

schimbare a încadrării juridice a faptei, din infracțiunea prev.

de art. 288 alin. (2) C. pen., în aceeași infracțiune, prev.

de art. 288 alin. (1) C. pen., judecătorul fondului a motivat că

sus-numita inculpată, funcționat public, referent în cadrul Serviciului Agricol

Cadastru din cadrul Primăriei Municipiului Târgu Jiu, îndeplinea funcție

publică cu atribuții specifice, deci, se afla în serviciul unei persoane

juridice în înțelesul art. 147 C. pen., deci în sarcina ei există infracțiunea

de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 288 alin.

(2) C. pen., raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art.

41 alin. (2) C. pen.

În ce privește apărarea inculpatei C.I.,

că fapta sa, eventual, ar fi nu infracțiunea de conflict de interese, prev.

de art. 253

1

C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen., ci cea de abuz în serviciu în formă calificată, prev. de art. 248 C.

pen., combinat cu art. 248

1

C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen., judecătorul fondului a motivat că infracțiunea prev. de art. 253

1

C. pen. nu este absorbită în conținutul celeilalte, inculpata urmând a fi

condamnată, în baza probelor reținute, pentru ambele infracțiuni descrise în

rechizitoriu.

În temeiul art. 170, combinat cu art. 348

C. proc. pen. și art. 445 același cod, s-a dispus anularea, numai cu privire la

autorii inculpatei C.I., procesul verbal de ședință Comisie Locală de Fond

Funciar Târgu Jiu din 6 iunie 2007 și anexa nr. 29, falsificate de coinculpata B.M.

În ce privește celelalte înscrisuri, întocmite în procedura atribuirii de teren

prin compensare în municipiul Târgu Jiu, judecătorul fondului a constatat că au

fost anulate prin sentința civilă nr. 6691 din 29 octombrie 2009 a Judecătoriei

Târgu Jiu, irevocabilă prin decizia civilă nr. 541 din 10 martie 009 a

Tribunalului Gorj, aceasta însemnând că, în penal, nu se va mai pronunța sub

acest aspect, iar un act nul nu produce nici un efect.

În baza art. 346 alin. (3) C. proc.

pen., reținându-se că inculpatul D.N. va fi achitat pentru infracțiunea de

evaziune fiscală, acțiunea civilă exercitată de partea civilă Agenția Națională

de Administrare Fiscală, prin Administrația Finanțelor Publice Târgu Jiu a fost

respinsă ca inadmisibilă.

În ce privește acțiunea civilă

exercitată de Primăria Municipiului Târgu Jiu, considerând adresa acesteia, din

15 noiembrie 2010 existentă la fila 113 dosar Curtea de Apel Craiova, prin

aceasta emitenta renunțând la pretențiile civile față de inculpata C.I. pe

considerentul că prejudiciul i-a fost acoperit prin restituirea în natură a

terenului litigios în baza sentinței civile nr. 6691 din 29 octombrie 2009 a

Judecătoriei Târgu Jiu, irevocabilă prin decizia civilă a Tribunalului Gorj

amintită, la fel, adresa din 3 noiembrie 2010, din aceasta rezultând că

terenurile din titlurile de proprietate din 12 decembrie 2007 și 15 ianuarie 2008

sunt rezervă la dispoziția Comisiei Locale Târgu Jiu, aceasta a fost respinsă

ca rămasă fără obiect.

Ca atare, în temeiul art. 357 C. proc.

pen., raportat la art. 20 din Legea nr. 78/2000, judecătorul fondului a dispus

ridicarea sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor inculpaților D.L.,

D.N., C.I., prin ordonanțele procurorului nr. 18/P/2009 din 8 octombrie 2009 și

din 30 martie 2010.

Împotriva

sentinței, au declarat recursuri Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație

și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Pitești și

inculpații B.M., B.Ș., G.I. și C.I., motivarea căilor de atac și cazurile de

casare fiind detaliate în prezenta.

Recursurile declarate de Parchetul de

pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție

- Serviciul Teritorial Pitești, privind și pe intimații S.R., D.L., D.N.,

precum și ale inculpaților B.M., C.I., B.Ș. și G.I. sunt fondate pentru

considerentele ce se vor detalia.

Primordial, se reține că în

conformitate cu disp. art. 3856 alin. (3) C. proc.

pen., sentința nefiind prevăzută a putea fi atacată cu apel, motivele de casare

prev.

de art. 385

9

nu sunt limitate, instanța de recurs fiind

obligată ca în afara temeiurilor invocate să examineze cauza sub toate

aspectele, inclusiv pentru asigurarea dreptului la un proces echitabil.

Ca atare, recursurile parchetului și

inculpaților vizând și cazurile de casare prev. de pct. 10, 17

2

,

18 și 9 ale art. 385

9

C. proc. pen., sentința este casabilă,

avându-se în vedere următoarele:

Inculpatul G.I.,

la termenul de judecată 24 iunie 2011, prin cerere, a solicitat judecarea sa în

procedura prevăzută de art. 320

1

C. proc. pen.

În sentință însă, judecătorul fondului

revine asupra celor reținute prin încheierea din 24 iunie 2001 și precizează că

respinge cererea inculpatului, pentru că nu sunt îndeplinite condițiile pentru

judecarea conform procedurii simplificate (pagina 16 a sentinței).

În continuare, se dispune achitarea

inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. d) C.

proc. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în contra

intereselor publice în formă continuată și calificată săvârșită în scopul

obținerii pentru altul, a unui avantaj patrimonial, prev. de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 combinat cu art. 248

1

C.

pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 320

1

C. proc.

pen. și pentru infracțiunea de fals intelectual în formă continuată, prev.

de art. 289 C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000,

cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a art. 320

1

C. proc. pen.

Esența procedurii simplificate constă

în aceea că judecata se face pe baza probelor administrate în faza de urmărire

penală, cu posibilitatea instanței de a înlătura probele atunci când este cazul

- administrate în mod ilegal.

Potrivit disp. art. 3201 alin. (1), (2) și (4) C. proc. pen.,

inculpatul, pentru a beneficia de procedura simplificată, trebuie să recunoască

fapta săvârșită, astfel cum este descrisă în actul de sesizare a instanței, nu

în