ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2279/2016
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2279/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 2279/2016
Asupra recursului de
față, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 31 din 28 ianuarie 2014,
Tribunalul Mureș a admis excepția perimării, invocată, din
oficiu și, în consecință, a constatat, perimată
contestația în anulare formulată de contestatorii Asociația A.
, B., C. și D., împotriva
deciziei civile nr. 441 din 25 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul
Mureș
în Dosarul
nr. x/289/2007, hotărâre prin care s-a anulat, ca netimbrat, recursul
declarat de Asociația A. împotriva sentinței civile nr. 16 din 9
ianuarie 2008, pronunțată de Judecătoria Reghin în Dosarul nr. x/289/2007.
Contestatorii au declarat
recurs împotriva deciziei civile nr. 31 din 28 ianuarie 2014, cauza fiind
înregistrată pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș, la data de 24
aprilie
2014
.
Prin decizia nr. 902 R din 10 septembrie
2015 a Curții de Apel Târgu-Mureș, secția I civilă, s-a constatat
perimarea recursului declarat de contestatori împotriva deciziei civile nr. 31 din
28 ianuarie 2014, pronunțată de Tribunalul Mureș în Dosarul nr. x/102/2009.
Instanța a reținut că
judecata recursului a fost suspendată la data de 5 iunie 2014, în temeiul prevederilor
art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., iar de la acea dată niciuna dintre
părți nu a făcut demersuri în vederea continuării judecății.
Pentru aceste motive, în conformitate
cu dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., vâzând că recursul declarat
de contestatori împotriva deciziei civile nr. 31 din 28 ianuarie 2014 a rămas
în nelucrare mai mult de un an de la data suspendării judecății,
niciuna dintre părți neformulând cerere de redeschidere în baza prevederilor
art. 245 pct. 1 C. proc. civ., instanța a admis excepția invocată
din oficiu constatând, în temeiul dispozițiilor art. 252 alin. (1) C. proc.
civ., perimarea căii de atac.
Împotriva acestei decizii au declarat
recurs contestatorii, la data de 15 septembrie 2015,
aceștia invocând, în sinteză,
aspecte care țin de fondul acțiunii ce a făcut obiect al Dosarului
nr. x/289/2007 al Judecătoriei Reghin.
Analizând., cu prioritate, în temeiul
dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 316 C. proc.
civ. coroborat cu art. 298 C. proc. civ., Înalta Curte urmează să o admită,
având în vedere următoarele considerente:
În
speță, recurenții au exercitat
recurs declarat împotriva deciziei pronunțate de Curtea de apel în recursul
declarat de contestatori împotriva deciziei civile nr. 31 din 28 ianuarie 2014,
prin care a fost soluționată contestația în anulare îndreptată
împotriva unei decizii pronunțate în recurs.
Se reține că, potrivit
art. 299 C. proc. civ., sunt supuse recursului hotărârile date fără
drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile legii, hotărârile
aitor organe cu activitate jurisdicțională.
Din textul de lege citat, rezultă
că hotărârile pronunțate de curțile de apel cu ocazia soluționării
recursurilor nu mai pot fi atacate cu recurs, întrucât nu se găsesc cuprinse
în dispozițiile art. 299 C. proc. civ.
Pe de altă parte, aceste hotărâri
sunt irevocabile, astfel cum prevăd dispozițiile art. 377 pct. 4 din același
Cod.
Totodată, în temeiul dispozițiilor
art. 320 alin. (3) C. proc. civ. "Hotărârea dată în contestație
este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată".
În ceea ce privește decizia
atacată, se constată că judecata recursului ce a fost soluționat
de curtea de apel a fost suspendată, pentru lipsa părților, conform
art. 242 pct. 2 C. proc. civ., iar recurenții nu au cerut redeschiderea judecății,
pricina rămânând în nelucrare din vina acestora, mai mult de 1 an.
În aceste condiții, Curtea
de apel a constatat perimat recursul, hotărârea pronunțată, dată
de o instanța de recurs, fiind irevocabilă, conform art. 377 pct. 4 C.
proc. civ., nesusceptibilă de a fi atacată cu recurs, astfel cum rezultă
din interpretarea coroborată a art. 299 C. proc. civ. și art. 320
alin. (3) C. proc. civ.
Față de prevederile legale
mai-sus citate, se constată că dispozițiile art. 253 alin. (2) C.
proc. civ., potrivit cărora hotărârea care constată perimarea este
supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunțare, trebuie interpretate
restrictiv, nefiind aplicabile pentru cazul în care se constată perimarea unui
recurs, ci numai în situațiile în care s-a constatat perimarea unei cereri
de chemare în judecată sau a unui apel.
Pentru aceste considerente, Înalta
Curte urmează să respingă, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatori.
Având în vedere analiza, cu prioritate,
a excepției inadmisibilității recursului, în temeiul art. 137 alin.
(1) C. proc. civ., nu se mai impune analizarea fondului recursului declarat de contestatori.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE
LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul
declarat de contestatorii Asociația A., B., C. și D. împotriva deciziei
nr. 902 R din 10 septembrie 2015 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția
I civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 22 noiembrie 2016.