ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, de inculpații A., B. și C. și de persoana interesată D. împotriva sentinței penale nr. 139/F din 27 iulie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I Penală, în dosarul nr. x/2016, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 139/F din 27 iulie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I Penală, în dosarul nr. x/2016, în temeiul art. 386 din C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptei din infracțiunea de luare de mită prev. de art. 289 din C. pen. rap. la art. 6 și art. 7 lit. a) și c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen. în infracțiunea de luare de mită prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen., în privința inculpatului B.

În temeiul art. 386 din C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptei din infracțiunea de complicitate la luare de mită prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 289 din C. pen. rap. la art. 6 și art. 7 lit. a) și c) din Legea nr. 78/2000 în infracțiunea de complicitate la luare de mită prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 289 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen., în privința inculpatului C.

În temeiul art. 386 din C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptei din infracțiunea de complicitate la luare de mită prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 289 din C. pen. rap. la art. 6 și art. 7 lit. a) și c) din Legea nr. 78/2000 în infracțiunea de complicitate la luare de mită prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 289 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen., în privința inculpatei A.

În temeiul art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului E. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În temeiul art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatul E. pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani prev. de art. 29 lit. a) din Legea nr. 656/2002.

S-a constatat că inculpatul E. a fost reținut 24 ore de la data de 23.03.2016 și arestat preventiv în perioada 25.03.2016-15.07.2016.

În temeiul art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului B. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen., ca efect al intervenirii prescripției generale a răspunderii penale.

S-a constatat că inculpatul B. a fost reținut 24 ore de la data de 23.03.2016 și arestat preventiv în perioada 25.03.2016-15.07.2016.

În temeiul art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului C. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen., ca efect al intervenirii prescripției generale a răspunderii penale.

În temeiul art. 29 lit. a) din Legea nr. 656/2002, s-a dispus condamnarea inculpatului C. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani.

În temeiul art. 67 alin. (1) din C. pen., s-a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice) și lit. b) (dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat).

În temeiul art. 66 alin. (1) din C. pen., s-a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen.

În temeiul art. 91 alin. (1) din C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere executarea pedepsei aplicate pe o durată de 3 ani, care constituie termen de supraveghere stabilit conform art. 92 alin. (1) din C. pen., care se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

În temeiul art. 93 alin. (1) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În temeiul art. 93 alin. (2) lit. a) din C. pen., s-a impus inculpatului să nu părăsească teritoriul României, fără încuviințarea instanței.

În temeiul art. 93 alin. (3) din C. pen., s-a impus inculpatului să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului Sector 1 sau la Direcția Generală de Poliție Comunitară Sector 1 București, conform deciziei consilierului de probațiune dispusă în temeiul art. 51 alin. (1) raportat la art. 57 alin. (2) din Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor.

În temeiul art. 94 din C. pen., supravegherea executării obligațiilor impuse se va face de către Serviciului de Probațiune București.

În temeiul art. 404 alin. (2) din C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării în cursul termenului de supraveghere a măsurilor de supraveghere și a obligației impuse, precum și asupra săvârșirii de noi infracțiuni.

Pedepsele complementare se vor executa de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, conform art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen.

Pedepsele accesorii vor fi executate în situația în care pedeapsa principală devine executorie.

În temeiul art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen., ca efect al intervenirii prescripției răspunderii penale.

În temeiul art. 29 lit. a) din Legea nr. 656/2002, s-a dispus condamnarea inculpatei A. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani.

În temeiul art. 67 alin. (1) din C. pen., s-a interzis inculpatei, cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice) și lit. b) (dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat).

În temeiul art. 66 alin. (1) din C. pen., s-a interzis inculpatei, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen.

În temeiul art. 91 alin. (1) din C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate pe o durată de 3 ani, care constituie termen de supraveghere stabilit conform art. 92 alin. (1) din C. pen., care se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

În temeiul art. 93 alin. (1) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpata va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În temeiul art. 93 alin. (2) lit. a) din C. pen., s-a impus inculpatei să nu părăsească teritoriul României, fără încuviințarea instanței.

În temeiul art. 93 alin. (3) din C. pen., s-a impus inculpatei să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului Sector 3 sau la Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă București, conform deciziei consilierului de probațiune dispusă în temeiul art. 51 alin. (1) raportat la art. 57 alin. (2) din Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor.

În temeiul art. 94 din C. pen., s-a dispus supravegherea executării obligațiilor impuse se va face de către Serviciului de Probațiune București.

În temeiul art. 404 alin. (2) din C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatei asupra consecințelor nerespectării în cursul termenului de supraveghere a măsurilor de supraveghere și a obligației impuse, precum și asupra săvârșirii de noi infracțiuni.

Pedepsele complementare se vor executa de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, conform art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen.

Pedepsele accesorii vor fi executate în situația în care pedeapsa principală devine executorie.

S-a constatat că inculpata A. a fost reținută 24 ore de la data de 23.03.2016 și arestată preventiv, respectiv în arest la domiciliu, în perioada 25.03.2016-15.07.2016.

În temeiul art. 33 alin. (1) și (2) din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 118 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a dispus confiscarea specială a sumei de 1.400.000 euro de la inculpatul C.

În temeiul art. 33 alin. (1) și (2) din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 118 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a dispus confiscarea specială a sumei de 400.000 euro de la inculpata A.

S-a menținut măsura sechestrului asigurător instituit prin ordonanța din 09.06.2016, astfel cum a fost modificată prin încheierea din 24.04.2017 a Curții de Apel București, secția I Penală, pronunțată în dosarul x/2016, asupra bunurilor deținute de inculpatul C. până la concurența sumei de 1.400.000 euro.

S-a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituit prin ordonanța din 5.04.2016 asupra terenului în suprafață de 1.000 mp (lotul 3) situat în București, str. x, identificat cu număr cadastral x, dobândit în final de F.

S-a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurător dispus prin ordonanța din 4.04.2016 asupra bunurilor dobândite de G.: apartamentul nr. x, situat în București; garaj nr. x, situat în București; garaj nr. y, situat în București; apartament y situat în Spania,; cota indiviză de 50% dintr-un depozit/garaj situat în Spania.

S-a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituit prin ordonanța din 5.04.2016 instituit asupra bunurilor dobândite de H., respectiv produsele financiare deținute la I. detaliate în cuprinsul ordonanței, precum și poprirea sumelor datorate de unitatea bancară corespunzător acestor produse financiare.

În temeiul art. 274 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., a fost obligat fiecare dintre inculpații C. și A. la câte 12.000 RON fiecare cheltuieli judiciare avansate de stat (se includ aici și sumele de 10.000 RON stabilite de către procuror pentru fiecare inculpat). Onorariul parțial al apărătorului din oficiu pentru inculpatul E., în sumă de 250 RON, se avansează din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a dispune astfel, s-a reținut că prin rechizitoriul întocmit la data de 15.06.2016 în dosarul nr. x/2016 al Direcției Naționale Anticorupție, secția de Combatere a Corupției s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților: B., primar al Sectorului 2 al municipiului București, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289 din C. pen. rap. la art. 6 și 7 lit. a) și c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen., E., secretar al Consiliului local al Sectorului 2 București, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită, prev. de art. 289 din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen. și spălare de bani, prev. de art. 29 lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 5 din C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., A., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la luare de mită, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 289 din C. pen. rap. la art. 6 și 7 lit. a) și c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen. și spălare de bani, prev. de art. 29 lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 5 din C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. și C., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la luare de mită, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 289 din C. pen. rap. la art. 6 și 7 lit. a) și c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen. și spălare de bani, prev. de art. 29 lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 5 din C. pen. cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

S-a reținut că la data de 12 ianuarie 2016, urmare a denunțului formulat de martorul J., procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, secția de Combatere a Infracțiunilor de Corupției au dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la comiterea infracțiunilor de luare de mită și spălare de bani în legătură cu transmiterea către B., primarul Sectorului 2 București, a unor foloase materiale pentru ca acesta să aprobe o solicitare de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unui teren situat pe raza Sectorului 2 .

Ulterior, prin ordonanța din 16 februarie 2016 s-a dispus extinderea urmăririi penale cu privire la comiterea infracțiunilor de luare de mită și spălare de bani urmare a denunțului formulat de martorul J. referitor la remiterea către E., secretarul Consiliului Local al Sectorului 2 București, a sumei de 2.000.000 euro, pentru ca acesta sa își exercite atribuțiile de serviciu în vederea facilitării reconstituirii dreptului de proprietate asupra unor suprafețe de teren situate pe raza Sectorului 2 și tranzacțiile realizate pentru a ascunde proveniența sumei .

Prin ordonanța din 22 martie 2016 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspecții B., pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289 din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen., E. pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, prev. de art. 289 din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen. și spălare de bani, prev. de art. 29 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 din C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., C. pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la luare de mită, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 289 din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen. și spălare de bani, prev. de art. 29 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 din C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. și A. pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la luare de mită, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 289 din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen. și spălare de bani, prev. de art. 29 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 din C. pen. cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpați a fost dispusă prin ordonanțele din data de 23 martie 2016.

Prin ordonanțele din data de 24 martie 2016 și 10 iunie 2016 s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor pentru care s-a dispus efectuarea în continuare a urmării penale și punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul B. în infracțiunea de luare de mită, prev. de art. 289 din C. pen. rap. la art. 6 și 7 lit. a) și c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen., iar față de inculpații A. și C. în infracțiunile de complicitate la luare de mită, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 289 din C. pen. rap. la art. 6 și 7 lit. a) și c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen. și spălare de bani, prev. de art. 29 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 din C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. .

Ca situație de fapt,acuzarea a susținut, în rezumat, că în perioada 2006-2007, inculpatul B., primarul Sectorului 2 București, a acceptat promisiunea unor foloase materiale de la denunțătorul J. pentru a facilita procedura de reconstituire a dreptului de proprietate asupra mai multor terenuri în conformitate cu prevederile Legii nr. 18/1991. După emiterea titlului de proprietate, inculpatul a primit o suprafață totală de teren de 1.500 mp, compusă din două loturi situate pe strada x, care au fost transferate în mod gratuit prin intermediul a două contracte de vânzare-cumpărare fictive către inculpații A. și C., persoane interpuse indicate de inculpatul B.

Ulterior, pentru a ascunde originea infracțională a bunului, A. a cesionat dreptul de proprietate asupra terenului către K., apropiat al primarului B., iar C. a vândut terenul către un cumpărător de bună-credință cu suma de 1.400.000 euro, pe care a retras-o în cea mai mare parte în numerar și a predat-o unei persoane a cărei identitate nu a putut fi stabilită până în acest moment.

În perioada 2007-2008, tot pentru a facilita procedura de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor indicate anterior, inculpatul E., secretarul Consiliului Local al Sectorului 2 București, a pretins și a primit de la denunțătorul J. suma totală de 2.000.0000 euro și plata cheltuielilor aferente contractului de vânzare-cumpărare prin intermediul căruia a fost disimulată natura acestei plăți, contract încheiat cu tatăl inculpatului pentru un teren inutilizabil economic și care avea o valoare de piață de aproximativ 15 ori mai mică la momentul încheierii înțelegerii.

Suma de 2.000.000 euro remisă de J. a fost transferată într-un cont bancar pentru care inculpatul E. avea drept de semnătură, iar pentru a-i ascunde originea infracțională au fost realizate ulterior mai multe transferuri bancare și investiții imobiliare în România și Spania.

S-a reținut în cuprinsul actului de sesizare că pe fondul dificultăților legate de procedura de reconstituire a drepturilor de proprietate către foștii proprietari, a apărut o oportunitate de investiție pentru persoanele care cumpărau drepturile litigioase și se ocupau ulterior de finalizarea procedurii de reconstituire. În acest context, martorul L., om de afaceri specializat în achiziția de drepturi litigioase și parcurgerea ulterioară a formalităților administrative necesare pentru reconstituirea efectivă a drepturilor de proprietate asupra terenurilor, a achiziționat, la data de 02.05.2006, drepturile litigioase pentru suprafața rămasă de reconstituit lui M. (persoană care beneficiase anterior de trei dispoziții de restituire emise de Primăria Municipiului București și una emisă de Primăria comunei Dobroiești), prin intermediul persoanei interpuse N. La aceeași dată, a fost încheiată o procură privind reprezentarea lui M. de către persoane desemnate de L. Începând cu data de 24.05.2007 persoana împuternicită în acest scop a fost O.

Astfel, a fost admisă solicitarea adresată Primăriei Municipiului București de transmitere a dosarului privind reconstituirea dreptului de proprietate către Primăria Sectorului 2 București, urmând ca procedura să se desfășoare în continuare la primăria de sector în baza Legii nr. 18/1991.

L. urmărea obținerea dreptului de proprietate asupra mai multor suprafețe de teren pe care le identificase pe raza Sectorului 2 și cunoștea că acest lucru nu se poate realiza fără acordul primarului unității administrativ teritoriale. Pe acest fond, L. l-a contactat pe J., având în vedere relația acestuia de prietenie cu inculpatul B., primarul Sectorului 2.

S-a reținut în actul de sesizare că cei doi martori denunțători au convenit un parteneriat pentru a finaliza reconstituirea dreptului de proprietate menționat anterior, urmând să investească în comun sumele necesare pentru a determina funcționarii să aprobe cererea, precum și să împartă în mod egal beneficiile obținute.

Urmare acestei înțelegeri, în perioada 2006-2007 J. a avut mai multe discuții cu inculpatul B., căruia i-a solicitat sprijinul pe parcursul procedurii de reconstituire, iar acesta l-a pus în contact cu inculpatul E., care coordona această activitate la nivelul Primăriei Sectorului 2.

În acest context, denunțătorul le-a transmis celor doi inculpați disponibilitatea de a remite în schimbul ajutorului foloase materiale semnificative, ofertă pe care inculpații au acceptat-o. Pentru discuțiile avute cu cei doi funcționari, J. a realizat mai multe deplasări la sediul primăriei, la unele dintre acestea fiind însoțit de martorul P., colaborator al lui L.

În continuare, actul de inculpare a analizat cronologic procedura desfășurată la Primăria Sectorului 2 și actele îndeplinite de inculpații B. și E. Astfel, dosarul de retrocedare a fost înregistrat la data de 16.10.2006, urmând a fi analizat de membrii Comisiei locale de reconstituire a dreptului de proprietate din punct de vedere al îndeplinirii condițiilor prevăzute de Legea nr. 18/1991.

Procedura presupunea ca verificarea să fie efectuată inițial de către comisia de la nivelul primăriei de sector, iar dacă aceasta considera solicitarea întemeiată înainta o propunere, însoțită de o anexă, către Comisia de la nivelul Prefecturii Municipiului București, care emitea titlul de proprietate. Inculpatul B. era președintele subcomisiei de fond funciar, iar inculpatul E. era secretarul subcomisiei.

Conform acuzării, declarațiile martorelor Q., R. și S. și ale inculpatului E., precum și analiza înscrisurilor care au stat la baza emiterii titlului de proprietate, demonstrează că inculpații au avut o implicare directă pe parcursul procedurii și au fost interesați de finalizarea cu succes a acesteia.

Demersurile efectuate de B. și E. au avut un caracter atipic, printre acestea regăsindu-se păstrarea nemijlocită a documentației în biroul secretarului, ignorarea opiniilor formulate de departamentul juridic și formularea propunerii de reconstituire în lipsa unei decizii asumate de către membrii subcomisiei de fond funciar. Totodată, inculpații au efectuat asemenea demersuri chiar după ce se desesizaseră prin formularea unei propuneri de reconstituire către Comisia județeană.

Astfel, la data de 04 decembrie 2006 a fost întocmit referatul Direcției Juridice din cadrul Primăriei Sectorului 2 nr. 1182, semnat de directorul Q. Referatul privește, transmiterea către Comisia Municipiului București a Anexei nr. 47, împreună cu suprafața totală propusă spre compensare, la solicitarea d-lui M.", iar din cuprinsul acestuia rezultă că până la acel moment directorului nu-i fuseseră prezentate actele pe care se întemeia solicitarea, deși le solicitase la Serviciul Cadastru-Fond Funciar, serviciu care o informase că "întreaga documentație se află în evidența d-lui Secretar al sectorului 2".

Mai mult, directorul Direcției Juridice atrăgea atenția că din analiza altor dosare "au fost identificate acte de înstrăinare, prin care autorii petentului au vândut suprafețe de teren" motiv pentru care solicita efectuarea unor demersuri la Arhivele Naționale, întrucât exista posibilitatea ca la anul de referință 1945 dreptul revendicat să fi avut o întindere mai mică decât cea invocată în cerere.

Din acest referat și din declarația martorei Q. a rezultat, pe de o parte, că exista deja o anexă cu propunere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru M., cu toate că Direcția Juridică nu avizase încă solicitarea, iar pe de altă parte, că documentația era în posesia secretarului E., nu la compartimentul care avea în mod obișnuit această atribuție.

Referatul are o viză din partea primarului B. cu mențiunea "T. Rog referire", respectiv o rezoluție din partea secretarului E. cu mențiunea "Serv. Cadastru - Rog verificare atentă a documentației aflată în evidența dvs. Au fost solicitate relații suplimentare la DVBC sector 2. Ce răspuns am primit? Se va analiza în cadrul subcomisiei sector 2".

Din cuprinsul documentației depuse la dosar rezultă că primarul B. ar fi primit în audiență în cursul lunii februarie 2007 pe M., deși acesta nu mai avea nicio implicare urmare a vânzării drepturilor litigioase, mențiunea referindu-se probabil la J. sau la una dintre persoanele care lucrau pentru L. Cu acel prilej, inculpatul B. a întocmit o rezoluție adresată lui E. în sensul de a verifica dacă "i-am dat noi, comisia, răspunsul legal".

La data de 16 martie 2007 subcomisia (respectiv inculpații B. și E. și alți trei membri) a adresat petentului o solicitare de completare a dosarului, căreia nu i s-a dat curs.

La data de 05 aprilie 2007 a fost întocmită o altă notă a Direcției Juridice, cu nr. x, privind avizul în vederea introducerii pe ordinea de zi a Subcomisiei de fond funciar a cererilor numitului M. Semnatara acelei note, directorul Q., a evidențiat că din dosarul de revendicare lipsesc mai multe documente clarificatoare cu privire la întinderea dreptului revendicat și modalitatea de reconstituire. Totodată, martora a propus completarea dosarului de către solicitant și solicitarea unor date de la Arhivele Naționale. În concluzionarea acelei note, Q. a precizat că în lipsa clarificării aspectelor semnalate se va afla în "imposibilitatea de a aviza o eventuală propunere de atribuire în echivalent".

Nota în cauză a fost aprobată de către primarul B., însă acesta a convenit cu inculpatul E. să formuleze propunerea de reconstituire a dreptului de proprietate în lipsa avizului emis de martoră.

Întrucât demersurile privind procedura de retrocedare se apropiau de final, J. și L. au formalizat înțelegerea referitoare la împărțirea terenurilor care urmau să fie obținute.

Astfel, la data de 23 mai 2007 a fost încheiată o promisiune bilaterală de înstrăinare între M. prin mandatarul U. (reprezentându-l în fapt pe L.) și V. (sora lui J., care acționa ca un interpus al acestuia). Părțile conveneau transmiterea dreptului de proprietate asupra 1/2 din suprafața de teren pentru care Subcomisia sectorului 2 fusese solicitată să valideze dreptul de proprietate. În ceea ce privește prețul tranzacției, s-a arătat că acesta este de 600.000 euro, cuantumul (nesemnificativ raportat la valoarea terenurilor) fiind motivat conform contractului de faptul că se recunoșteau eforturile depuse de promitentul dobânditor la sprijinirea viitorului proprietar în demersurile sale de reconstituire a drepturilor.

Din declarațiile celor doi martori a rezultat că în fapt prețul nu a fost plătit, iar contractul a avut ca scop crearea unui temei juridic pentru împărțirea terenurilor care urmau să fie obținute în urma demersurilor efectuate pe lângă funcționarii publici.

La data de 25 mai 2007 Subcomisia Sectorului 2 a Municipiului București de Aplicare a Legilor Fondului Funciar a înaintat Comisiei Municipiului București propunerea de analiză și validare a anexei 47 pentru M., în ceea ce privește terenuri ce totalizau 83.499,89 mp.

Înscrisul a fost semnat doar de primarul B. și de secretarul E., nu și de ceilalți membri ai comisiei. Anexa la care se face referire în propunere este semnată, la rândul său, doar de cei doi inculpați.

Din declarațiile martorelor Q. și S. a rezultat că formularea acestei propuneri nu a fost discutată în cuprinsul unei ședințe a subcomisiei de fond funciar, ci a fost asumată exclusiv de către cei doi inculpați.

La dosarul cauzei au fost depuse procesele-verbale întocmite cu prilejul ședințelor subcomisiei de fond funciar, din cuprinsul cărora rezultă că la data de 23.05.2007, cu doar două zile înainte de formularea propunerii, a avut loc o asemenea ședință . Cu acel prilej a fost discutat dosarul privind cererea lui M., dar nu s-a stabilit formularea unei propuneri de retrocedare și nu s-a stabilit ce terenuri pot fi acordate în compensare.

Această împrejurare s-a apreciat că este relevantă, având în vedere că la momentul transmiterii propunerii nu fuseseră obținute datele propuse de către directorul direcției juridice, martora Q., și solicitate de membrii subcomisiei în data de 16.03.2007.

O parte din înscrisurile care fuseseră solicitate cu acel prilej au fost depuse abia la data de 09.07.2007, direct la Registratura Prefecturii municipiului București, de către mandatarul O.

La data de 29 mai 2007, la doar 4 zile de la formularea propunerii, L. a transferat suma de 1.500.000 euro într-un cont personal al lui J. Conform înțelegerii dintre părți cu privire la suportarea în comun a cheltuielilor, suma urma să fie folosită pentru mituirea funcționarilor implicați în procedura de restituire. Pentru a justifica transferul bancar, între părți s-a încheiat un contract fictiv de împrumut; din analiza conturilor bancare și din declarațiile martorilor rezultă că suma nu a fost restituită vreodată.

La data de 04 iulie 2007, inculpatul E. a înaintat Comisiei municipale de la nivelul prefecturii o adresă din care rezultă că la cabinetul său fusese înregistrată o cerere de renunțare la unul din loturile de teren propuse inițial spre atribuire și de înlocuire cu un alt amplasament din str. x. Noua propunere a fost semnată de inculpații B. și E., precum și de alți 4 membri ai subcomisiei. În dreptul rubricii destinate directorului Direcției Juridice Q. este mențiunea "C.O." (concediu de odihnă).

În cadrul ședinței din data de 11 iulie 2007, Comisia Municipiului București pentru aplicarea Legilor Fondului Funciar a validat anexa 47, înaintată de către Subcomisia de aplicare a Legilor Fondului Funciar de pe lângă Consiliul Local al Sectorului 2, în ceea ce privea reconstituirea dreptului de proprietate pentru M.

În baza acelei hotărâri, la data de 19 iulie 2007, Subcomisia din cadrul Primăriei Sector 2 a emis procesul-verbal de punere în posesie nr. x, documentul fiind semnat de către inculpații B. și E., precum și de alți cinci membri.

Ulterior, a fost emis titlul de proprietate nr. x din 20.09.2007 pe numele lui M. pentru o suprafață de teren totală de 9,6839 ha, compus din 7 loturi situate pe raza sectorului 2 București, printre care un teren în suprafață de 11.774,06 mp situat pe strada x.

În privința folosului material cerut și primit de inculpatul B. cu ajutorul inculpaților A. și C. și tranzacțiile subsecvente efectuate pentru ascunderea originii bunului, acuzarea a reținut faptul că după emiterea titlului de proprietate, în baza înțelegerii anterioare, B. i-a transmis lui J. ca în contul foloaselor care i se cuveneau să îi fie cedat dreptul de proprietate asupra unei părți din lotul de teren atribuit în strada x. Inculpatul a cerut ca terenul să fie transferat unor intermediari pe care i-a indicat, respectiv inculpații A. și C.

J. i-a transmis la rândul său această solicitare lui L., urmând ca acesta să se ocupe de încheierea contractului de vânzare-cumpărare prin mandatarul proprietarului, pe care îl coordona.

În baza acestei solicitări, la data de 13.11.2007 s-au încheiat la același notar public, martora W., două contracte de vânzare-cumpărare prin care M., reprezentant de mandatarul O., a transferat dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 500 mp din terenul situat pe str. x către C. și asupra unei suprafețe de 1.000 mp din același lot către A.

În ambele contracte s-a menționat că au fost redactate de către A., care avea calitatea de avocat, astfel încât cumpărătorii să beneficieze de plata unor taxe notariale reduse. Notarul a fost ales de C., fiind diferit de cel cu care coopera în mod obișnuit L. și care a autentificat celelalte contracte privind terenurile atribuite prin același titlu de proprietate.

Prețul prevăzut în contractul cu C. a fost de 500 euro/mp, respectiv valoarea minimă conform Ghidul privind valorile minime orientative ale proprietăților imobiliare întocmit de Camera Notarilor Publici (preț total 250.000 euro).

În contractul încheiat cu A. a fost prevăzut un preț de 10 ori mai mic, respectiv 50 euro/mp (preț total 50.000 euro).

Cu privire la modalitatea de plată s-a menționat în ambele situații aceeași împrejurare că s-ar fi plătit un avans de 5.000 euro la o dată neprecizată, iar diferența s-ar fi achitat în numerar în ziua încheierii contractului, în condiții care de asemenea nu au fost precizate.

Martorul O. a arătat că în realitate nu s-a achitat nicio sumă de bani, iar martorii L., J. și P. au arătat că cele două contracte au avut caracter fictiv, terenurile fiind transferate în contul mitei promise primarului B., la indicația acestuia. Totodată, martora W. a arătat că dacă sumele ar fi fost achitate în prezența sa ar fi menționat în mod expres acest lucru în conținutul contractului.

Prețul de 500 euro/mp menționat în contractul cu C. a fost ales la valoarea minimă a grilei notariale pentru a plăti taxe cât mai scăzute, având în vedere că în situația unor verificări inculpatul ar fi putut invoca faptul că deținea în conturile bancare disponibil suficient cu care ar fi putut plăti această sumă. Analiza conturilor bancare demonstrează, însă, că singura retragere de numerar din data de 13.11.2007 fiind în cuantum de 9.000 euro, necesară pentru plata impozitelor și a taxelor notariale.

Prețul de 50 euro/mp menționat în contractul cu A. a fost ales astfel încât suma pretins plătită să poată fi justificată în cazul unei verificări prin raportare la veniturile obținute de inculpată, având în vedere că sumele încasate de aceasta pe parcursul întregului an 2007 nu i-ar fi permis să plătească prețul minim prevăzut în grila notarială. Sumele pe care inculpata susține că le-ar fi plătit în numerar în cursul anului 2007 pentru realizarea a numeroase achiziții imobiliare depășesc de mai multe ori veniturile în această perioadă.

Caracterul fictiv al contractelor de vânzare-cumpărare rezultă și din discrepanța dintre prețul menționat în contractele fictive și valoarea de piață a terenurilor.

În acest sens, în cursul urmăririi penale a fost realizată o expertiză tehnică judiciară, care a concluzionat o discrepanță între prețul plătit și valoarea de piață a loturilor respective. Deși valoarea reală a terenurilor nu este esențială pentru existența infracțiunii de luare de mită, având în vedere că transferul terenurilor s-a realizat cu titlu gratuit, estimarea valorii foloaselor primite cu titlu de mită este utilă pentru a aprecia pericolul social al faptelor. Concluziile expertizei sunt relevante și pentru caracterul fictiv al tranzacțiilor, având în vedere că părțile nici măcar nu au încercat să menționeze un preț apropiat de valoarea reală a bunurilor.

Astfel, expertul a concluzionat că la data de 13.11.2007 valoarea reală a terenului transferat că A. era de 395,25 euro/mp (valoare care se impune a fi ajustată la 790,5 euro/mp), iar cea a terenului transferat către C. era de 1.301,99 euro/mp. În același sens, trebuie avut în vedere că la scurt timp după săvârșirea faptelor, unul din loturile de teren a fost vândut către un cumpărător de bună-credință cu un preț de 2.800 euro/mp.

La data de 17.12.2008, A. a revândut terenul către K., persoană apropiată primarului B. (cei doi erau colegi în cadrul X., în care K. deținea o funcție de conducere; totodată K. era conducătorul de doctorat al inculpatului B.).

Prețul menționat în contractul dintre A. și K. este de 400 euro/mp, de 7 ori mai mic decât prețul plătit în aceeași perioadă pentru un teren din același lot și care avea o documentație de urbanism similară și mai puțin de jumătate față de valoarea minimă din ghidul cu prețuri minimale (care crescuse la 900 euro/mp). Conform raportului de expertiză tehnică, la data de 17.12.2008 valoarea de piață a terenului era de 958,82 euro/mp (valoare care se impune a fi ajustată la 1.917,64 euro/mp).

Relația apropiată dintre inculpatul B. și beneficiarul final al terenului, care l-a obținut la un preț mult inferior valorii reale, confirmă faptul că prin transferul inițial al dreptului de proprietate s-a urmărit crearea unui beneficiu patrimonial indirect primarului Sectorului 2. Urmează ca cercetările efectuate în cauza disjunsă să stabilească dacă transferul dreptului de proprietate către K. s-a realizat de asemenea cu titlu gratuit.

După vânzarea terenului către K., A. a obținut de la Primăria Sectorului 2 o autorizație de construcție pentru un imobil cu 10 nivele (3S+P+6E), care a fost ulterior edificat.

Din declarațiile inculpatului E. și ale martorilor Y. și Z. a rezultat că autorizația a fost emisă în regim de urgență la solicitarea expresă a primarului B., cu încălcarea prevederilor legale. Totodată, din procesul-verbal de control întocmit de Inspectoratul de Stat în Construcții a rezultat că autorizația de construire a fost emisă cu încălcarea prevederilor din PUD și din C. civ., în lipsa proiectului de rezistență, a proiectului de instalații, a studiului geotehnic și a avizelor de la instituțiile competente, precum și fără a se efectua verificări cu privire la rezistența la foc.

Amploarea acestor neregularități și implicarea directă a inculpatului B. a demonstrat că autorizația de construire nu ar fi fost emisă în lipsa unei relații speciale existente între primar și inculpata A.

La data de 06.02.2008, C. a revândut terenul achiziționat cu un preț de 2.800 euro/mp (valoare totală 1.400.000 euro) către martorul AA., sub condiția rezolutorie a obținerii documentației de urbanism de la Primăria Sectorului 2.

Ulterior, inculpatul a retras în numerar pe parcursul anului 2008 cea mai mare parte din suma încasată (aproximativ 1.139.795 euro). Inculpatul a susținut că a folosit toți banii astfel obținuți în interes personal, însă probele administrate au înlăturat această apărare și au demonstrat că sumele au fost predate unei alte persoane, a cărei identitate nu a fost încă stabilită, beneficiarul final al infracțiunii de corupție.

Din declarația inculpatului E. și din înscrisurile depuse la dosar a rezultat că implicarea lui C. în transferul foloaselor necuvenite se datorează relației apropiate dintre inculpat și martorul BB., care în acea perioadă ocupa funcția de director al Direcției de control financiar București din cadrul Curții de Conturi.

Astfel, terenul din strada x ce a făcut obiectul reconstituirii fusese transferat în anul 2004 în domeniul public al statului și atribuit Curții de Conturi prin hotărâre de guvern în vederea construcției unui sediu. În cursul anului 2006, la solicitarea Primăriei Sectorului 2, Curtea de Conturi a renunțat la acest imobil și l-a predat autorității locale. Predarea s-a realizat fără ca bunul să fie scos din domeniul public, printr-un simplu protocol care nu a fost semnat de toate persoanele desemnate în acest sens, iar din verificările efectuate în cursul urmăririi penale nu s-au putut identifica argumentele care au stat la baza acestei decizii.

BB. a avut o implicare activă în procedurile prin care Curtea de Conturi a renunțat la teren, inclusiv prin preluarea și transmiterea în mod personal a corespondenței dintre cele două instituții, deși atribuțiile sale nu aveau legătură cu o asemenea activitate.

Totodată, martorul BB. și inculpatul C. au arătat că în perioada săvârșirii faptelor făceau parte dintr-un grup care se întâlnea în mod frecvent la un club și din care făceau parte K. (beneficiarul final al celeilalte suprafețe de teren), precum și alți politicieni.

Analiza coroborată a acestor mijloace de probă, a demonstrat că solicitarea inculpatului B. ca o parte din foloasele materiale să îi fie remise lui C. a urmărit recompensarea demersurilor efectuate la nivelul Curții de Conturi, urmând să fie continuate cercetările în cauza disjunsă pentru a stabili dacă sumele obținute de C. în urma vânzării terenului și retrase în numerar au fost remise lui BB. sau lui K.

Caracterul fictiv al contractelor încheiate cu A. și C. rezultă și din modalitate în care denunțătorii au împărțit terenurile obținute prin procedura de reconstituire, așa cum este atestată de contractele notariale depuse la dosarul cauzei. Aceste înscrisuri confirmă că transferul dreptului de proprietate către inculpații A. și C. s-a realizat cu titlu gratuit, ca parte a înțelegerii inițiale dintre cei doi denunțători cu privire la suportarea în comun a cheltuielilor necesare pentru mituirea funcționarilor.

L. și J. au finalizat împărțirea terenurilor la sfârșitul lunii decembrie 2007. Regula a fost împărțirea în mod egal a fiecărui lot atribuit prin titlul de proprietate, terenurile cuvenite lui J. fiind transferate fie pe numele soției, fie al surorii sale, iar terenurile cuvenite lui L. fiind transferate pe numele interpușilor săi, în special N.

Având în vedere suma avansată de L. lui J. la 29.05.2007 (folosită pentru mita remisă inculpatului E.), partea care a revenit lui J. a fost diminuată, acesta primind aproximativ 40% din suprafața totală atribuită prin titlul de proprietate. În mod corespunzător, terenul transferat la cererea lui B. inculpaților A. și C. a fost scăzut din partea cuvenită lui J., care nu a primit nicio parte din lotul atribuit pe strada x.

Astfel, contribuția lui L. la mita transferată celor doi funcționari a constat în suma de 1.500.000 euro, pe când J. a completat cu 500.000 euro suma transferată lui E. și a renunțat la terenul care i s-ar fi cuvenit în strada x, reprezentând mita pentru B.

În privința foloasele materiale cerute și primite de inculpatul E. și operațiunile efectuate pentru a ascunde originea infracțională a sumelor primite, acuzarea a reținut că pentru a-și exercita atribuțiile de serviciu într-o modalitate care să faciliteze reconstituirea dreptului de proprietate, inculpatul E. a solicitat lui J. pe parcursul discuțiilor care au vizat formalitățile administrative de urmat remiterea unei sume de 2 milioane de euro.

Cei doi au convenit să mascheze mita sub forma unui contract de vânzare-cumpărare pentru un teren aparținând tatălui inculpatului, situat într-o zonă periferică, cu regim de teren arabil și traversat de linii de înaltă tensiune, astfel încât nu era susceptibil pentru utilizări economice. Totodată, au convenit ca toate taxele aferente vânzării să fie suportate de către J., astfel încât folosul obținut de E. să nu fie diminuat cu aceste sume.

În baza acestei înțelegeri, la data de 09 august 2007 (la 20 de zile de la data punerii în posesie) s-a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare între CC. (tatăl inculpatului) în calitate de promitent-vânzător și J. în calitate de promitent-cumpărător, având ca obiect un "teren extravilan arabil situat în București, în suprafață de 5.000 mp, reprezentând sola 276, parcela x. Prețul convenit de părți a fost de 2.000.000 euro (400 euro/mp), din care suma de 1.000.000 euro a fost achitată de J., prin virament bancar, în aceeași zi. Antecontractul a fost încheiat la locuința denunțătorului, iar la încheierea convenției a asistat și inculpatul E.

La data de 17 septembrie 2007 (cu trei zile înainte de emiterea titlului de proprietate), J. a efectuat o altă plată de 500.000 euro, iar diferența de 500.000 euro a fost virată la data de 21.12.2007.

Actul de vânzare-cumpărare în formă autentică a fost încheiat la data de 05.06.2008, în care s-a menționat că diferența de preț urma să se achite la data de 06.08.2008. Din înscrisurile obținute de la cabinetul notarial care a autentificat tranzacția rezultă că impozitul datorat pentru venitul obținut de CC., în cuantum de 74.800 RON, a fost achitat de către J. Având în vedere că impozitul pe venit reprezintă o obligație fiscală personală a vânzătorului, plata acestei sume are natura unui folos remis inculpatului, în materializarea înțelegerii inițiale care viza ca suma de 2 milioane de euro să îi revină integral lui E. în schimbul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu.

Totodată, J. a achitat și onorariul notarial în cuantum de 46.338 RON și taxa ANCPI în valoare de 10.920 RON.

La 28 noiembrie 2008 CC. a întocmit o declarație autentică, prin care arăta că a primit de la J. diferența de preț ce trebuia achitată conform modalității de plată stabilită prin contractul de vânzare-cumpărare.

Analiza conturilor bancare deținute de J. a relevat următoarele tranzacții relevante: din contul x deschis la DD., J. a dispus, la data de 09.08.2007, transferul sumei de 1.000.000 euro în contul x, deținut de CC. cu specificația "AVANS TEREN, EE. VANZ CUMP x/09.08.2007"; la data de 17.09.2007, din același cont, J. a dispus transferul sumei de 500.000 euro, în contul x, deținut de CC. cu specificația "EE. VANZARE CUMPARARE x"; la data de 21.12.2007, J. a contractat un credit de la FF., iar din suma obținută a virat 500.000 euro în contul x deținut de CC.

În opinia acuzării, caracterul fictiv al acestui contract rezultă din discrepanța vădită dintre suma achitată de J. și valoarea reală a terenului, precum și din condițiile în care a fost încheiată și executată convenția.

Astfel, conform raportului de constatare tehnico-științifică întocmit în cauză, la data încheierii antecontractului valoarea reală a terenului era de aproximativ 215.000 euro(43 euro/mp). În cursul urmăririi penale a fost realizată o expertiză tehnică judiciară care a concluzionat că la data de 09.08.2007 valoarea de piață a terenului era de 122.250 euro (24,45 euro/mp).

Amplasarea terenului și existența liniilor de înaltă tensiune au făcut ca denunțătorul să nu îi poată da nicio întrebuințare și nici să îl revândă, imobilul aflându-se în prezent în aceeași condiție în proprietatea sa.

În mod vădit, achiziția unui bun la o valoare de 15 ori mai mare decât cea reală, negociată de o persoană implicată într-o procedură administrativă chiar cu funcționarul care gestionează acea procedură, la puțin timp înainte de finalizarea ei cu succes, maschează o infracțiune de luare de mită.

Intenția părților de a realiza un folos necuvenit în patrimoniul inculpatului rezultă și din modul în care s-a efectuat plata. În acest sens, s-a remarcat că jumătate din preț s-a achitat la momentul încheierii antecontractului, iar diferența s-a achitat integral cu peste jumătate de an înainte de încheierea contractului în formă autentică. Această împrejurare a arătat că suma plătită nu reprezenta o contraprestație pentru transferul dreptului de proprietate, ci recompensarea modului în care funcționarul și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu.

La momentul încheierii antecontractului și efectuării plăților terenul nu avea efectuate formalitățile cadastrale și nu era înscris în cartea funciară, astfel încât promitentul-cumpărător își asuma un risc disproporționat pentru o convenție cu scop licit, existând posibilitatea dreptul să fie afectat de sarcini, ca înțelegerea să nu fie opozabilă terților sau să existe un impediment la transcriere.

Întreaga sumă încasată în acest mod a fost transferată în patrimoniul fiilor inculpatului E. În condițiile în care inculpatul are un frate, o vânzare licită a terenului de către tatăl lor ar fi presupus împărțirea în mod egal între aceștia a prețului obținut, însă destinația finală a sumelor demonstrează că acestea reprezentau în realitate un venit obținut exclusiv de către E.

De asemenea, corespondența dintre suma transferată de L. lui J. prin contractul fictiv de împrumut (1.500.000 euro la 29.05.2007) și plățile efectuate de J. lui E. anterior emiterii titlului de proprietate (1.500.000 euro în perioada 09.08-17.09.2007) a arătat că transferul acestei sume de bani a reprezentat o materializare a înțelegerii dintre cei doi denunțători cu privire la contribuția comună la plata mitei.

După încasarea banilor, inculpatul a efectuat mai multe operațiuni prin care a urmărit să le ascundă originea și să îngreuneze eventuala recuperare a produsului infracțiunii.

Suma de 2 milioane euro a fost încasată într-un cont deschis de CC. la DD., iar de acolo a fost transferată în cea mai mare parte într-un alt cont deschis la I. pentru care dreptul de semnătură aparține inculpatului E.

O parte din bani au fost transferați în conturile bancare ale fiului și fiicei inculpatului (H. și G.), iar o altă parte a fost folosită pentru investiții imobiliare în România și Spania pe numele fiicei inculpatului, fiind menționate tranzacțiile efectuate din cele două conturi aparținând lui CC.

Situația de fapt reținută în actul de inculpare a rezultat din analiza mijloacelor de probă (detaliate la filele x): declarațiile martorilor J., L., P., O., N., W., Q., S., R., Y., Z., GG., HH., II., JJ., procesul-verbal de control întocmit de Inspectoratul de Stat în Construcții, declarația suspectei G., procesele-verbale de redare a conversațiilor purtate de inculpatul E. cu martorii Y., KK., II. și cu inculpatul B., documentațiile care au stat la baza emiterii titlului de proprietate, actele de înstrăinare ulterioare a terenurilor ce au format obiectul reconstituirii dreptului de proprietate, precum și alte înscrisuri considerate relevante de către procuror.

Actul de acuzare detaliază și concluziile expertizei tehnice evaluatorii întocmite în cauză privind valoarea de piață a celor trei suprafețe de teren care fac obiectul cauzei, procurorul apreciind că acest mijloc de probă este relevant cu privire la întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii reținute în sarcina inculpatului Șutru și pentru determinarea pericolului social al infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților B., C. și A.

Prin același rechizitoriu s-a dispus clasarea cauzei cu privire la G. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de spălare de bani, clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de dare de mită, trafic de influență, cumpărare de influență, și spălare de bani, de către J., L. și P. De asemenea, s-a dispus disjungerea cauzei și constituirea unui nou dosar în vederea continuării cercetărilor cu privire la: participarea numiților K. și LL. la săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, prev. de art. 289 din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C. pen. și spălare de bani, prev. de art. 29 lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 5 din C. pen., săvârșirea infracțiunii de abuz în serv