ÎCCJ, Secția penală

Asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

I. Prin Sentința penală nr. 46 din 15 februarie 2019 pronunțată de către Tribunalul Cluj, în Dosarul nr. x/2016, printre altele, a fost condamnat inculpatul A., în baza art. 290 din C. pen. raportat la art. 5 și 6 din Legea nr. 78/2000, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.

În temeiul art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 107 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. c) din Legea nr. 46/2008 (textele de lege fiind renumerotate față de forma în vigoare la data comiterii faptelor), cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 75 alin. (2) lit. a) din C. pen., art. 76 alin. (1) din C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tăiere fără drept de arbori, în formă continuată (prin schimbarea încadrării juridice din cele două infracțiuni de complicitate la tăiere fără drept de arbori, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 107 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. c) din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., pentru care inculpatul a fost trimis în judecată), la pedeapsa de: 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare.

În baza art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 109 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. c) din Legea nr. 46/2008 (textele de lege fiind renumerotate față de forma în vigoare la data comiterii faptelor), cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 75 alin. (2) lit. a) C. pen., art. 76 alin. (1) din C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt de arbori tăiați fără drept, în formă continuată (prin schimbarea încadrării juridice din cele două infracțiuni de complicitate la furt de arbori tăiați fără drept, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 109 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. c) din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., pentru care inculpatul a fost trimis în judecată), la pedeapsa de:2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare.

În temeiul art. 38 alin. (1) din C. pen. s-a constatat că infracțiunile săvârșite de inculpat sunt concurente, iar în baza art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. au fost contopite pedepsele stabilite pentru acestea și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea (2 ani și 6 luni închisoare), sporită cu 1 an și 6 luni închisoare (1/3 din totalul celorlalte pedepse), în final rezultând pedeapsa de: 4 (patru) ani închisoare, cu executare în regim de detenție.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen. a fost achitat inculpatul A. pentru acuzația de săvârșire a infracțiunii de dare de mită, în formă continuată (5 acte materiale), prev. de art. 290 din C. pen. raportat la art. 5 și 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (în raport cu numitul B., pădurar în cadrul Ocolului Silvic Beliș, jud. Cluj).

A fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul A., prin apărător ales, cu referire la infracțiunile de dare de mită pentru care inculpatul a fost trimis în judecată.

A fost condamnat inculpatul C. în baza art. 47 din C. pen. raportat la art. 48 alin. din C. pen. raportat la art. 107 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. c) din Legea nr. 46/2008 (textele de lege fiind renumerotate față de forma în vigoare la data comiterii faptelor), cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 75 alin. (2) lit. a) din C. pen., art. 76 alin. (1) din C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la săvârșirea infracțiunii de complicitate la tăiere fără drept de arbori, în formă continuată (prin schimbarea încadrării juridice din cele două infracțiuni de instigare la săvârșirea infracțiunii de complicitate la tăiere fără drept de arbori, prev. de art. 47 din C. pen. raportat la art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 107 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. c) din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., pentru care inculpatul a fost trimis în judecată), la pedeapsa de: 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare.

În temeiul art. 47 din C. pen. raportat la art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 109 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. c) din Legea nr. 46/2008 (textele de lege fiind renumerotate față de forma în vigoare la data comiterii faptelor), cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 75 alin. (2) lit. a) din C. pen., art. 76 alin. (1) din C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt de arbori tăiați fără drept, în formă continuată (prin schimbarea încadrării juridice din cele două infracțiuni de instigare la săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt de arbori tăiați fără drept, prev. de art. 47 din C. pen. raportat la art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 109 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. c) din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., pentru care inculpatul a fost trimis în judecată), la pedeapsa de: 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare.

În baza art. 38 alin. (1) din C. pen. s-a constatat că infracțiunile săvârșite de inculpat sunt concurente, iar în temeiul art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. au fost contopite pedepsele stabilite pentru acestea și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea (2 ani și 6 luni închisoare), sporită cu 10 luni închisoare (1/3 din cealaltă pedeapsă), în final rezultând pedeapsa de: 3 (trei) ani și 4 (patru) luni închisoare, cu executare în regim de detenție.

A fost condamnată inculpata SC "X." SRL Mărgău - persoană juridică română în baza art. 107 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. c) din Legea nr. 46/2008 (textele de lege fiind renumerotate față de forma în vigoare la data comiterii faptelor), cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere fără drept de arbori, în formă continuată (prin schimbarea încadrării juridice din cele două infracțiuni de tăiere fără drept de arbori, prev. de art. 107 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. c) din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., pentru care inculpata a fost trimisă în judecată), la pedeapsa de: 255 zile-amendă, cuantumul unei zile-amendă fiind stabilit la suma de 150 RON, astfel că rezultă 38.250 (treizecișioptmiidouăsutecincizeci) RON amendă penală.

În temeiul art. 109 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. c) din Legea nr. 46/2008 (textele de lege fiind renumerotate față de forma în vigoare la data comiterii faptelor), cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de furt de arbori tăiați fără drept, în formă continuată (prin schimbarea încadrării juridice din cele două infracțiuni de furt de arbori tăiați fără drept, prev. de art. 109 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. c) din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., pentru care inculpata a fost trimisă în judecată), la pedeapsa de: 255 zile-amendă, cuantumul unei zile-amendă fiind stabilit la suma de 150 RON, astfel că rezultă 38.250 (treizecișioptmiidouăsutecincizeci) RON amendă penală.

În baza art. 38 alin. (1) din C. pen. s-a constatat că infracțiunile săvârșite de inculpată sunt concurente, iar în temeiul art. 147 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 39 alin. (1) lit. c) din C. pen. au fost contopite pedepsele stabilite pentru acestea și a s-a aplicat inculpatei persoană juridică pedeapsa cea mai grea, sporită cu 85 zile-amendă (1/3 din cealaltă pedeapsă), în final rezultând pedeapsa de: 340 zile-amendă cu executare, cuantumul unei zile-amendă fiind stabilit la suma de 150 RON, astfel că rezultă 51.000 (cincizecișiunamii) RON amendă penală cu executare.

În temeiul art. 19 și art. 397 din C. proc. pen. comb. cu art. 1357 și art. 1382 din C. civ. au fost obligați inculpații A., C. și SC "X." SRL Mărgău, în solidar, la plata despăgubirilor civile în sumă de 7.149,83 RON către partea civilă Comuna Călățele, jud. Cluj, reprezentată prin primar D.

În temeiul art. 274 alin. (1) și (2) din C. proc. pen. au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, după cum urmează: inculpatul A. la plata sumei de 2.500 RON, inculpații C. și SC "X." SRL Mărgău la plata sumei de 2.000 RON, fiecare, iar inculpatul E. la plata sumei de 1.000 RON.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond, analizând probele administrate în cauză (atât în cursul urmăririi penale, cât și în faza de judecată), a reținut că starea de fapt menționată în rechizitoriu a fost stabilită, în cea mai mare parte, în mod corect de către procuror, motiv pentru care și-o însușește, însă cu unele modificări, precizări și completări (în special în ceea ce privește acuzațiile aduse inculpaților, respectiv încadrarea juridică dată unora dintre faptele reținute în sarcina acestora). Astfel:

Din declarațiile martorului G. rezultă că, încă din cursul lunii septembrie 2014, în timp ce se afla la o nuntă desfășurată la cabana H., jud. Cluj, a fost abordat de către inculpatul A. care i-a propus o viitoare "colaborare", mai precis i-a propus ca, în schimbul unor sume de bani ce urmau să fie remise martorilor G. și F., aceștia să nu-i oprească mașinile care transportau materialul lemnos, să nu consemneze pe avizul de însoțire a mărfii data și ora verificării (astfel încât, cu același aviz, să mai poată efectua unul sau două transporturi de material lemnos) și să-l anunțe pe inculpat dacă află date privind eventuale controale în raza lor de competență. Inculpatul A. s-a arătat dornic de a perfecta cât mai repede "modalitatea de plată", propunând martorului să aleagă între plăți zilnice, săptămânale, lunare sau anuale, ori chiar o plată unică de 100 milioane ROL, dar cu condiția să fie de față și martorul F., pentru a rezolva această problemă cu ambii polițiști din cadrul Postului de Poliție Beliș. În perioada care a urmat, la fiecare întâlnire dintre martor și inculpatul A., acesta din urmă a reiterat propunerea de "colaborare", insistând pe faptul că el exploatează material lemnos pe raza comunei Beliș, că și-a pregătit terenul pentru a avea exclusivitate pentru exploatarea materialului lemnos și că trebuie să discute cu ambii polițiști din cadrul Postului de Poliție Beliș pentru a putea exploata liniștit materialul lemnos. Văzând insistența inculpatului A., martorul G., discutând și cu colegul său, martorul F., s-a hotărât să-l denunțe.

Martorul F. (care lucrează în cadrul Postului de Poliție al Comunei Beliș doar începând cu data de 1 august 2014) arată și el că a participat la acea nuntă din luna septembrie 2014 și a observat la un moment dat că inculpatul A. l-a chemat afară la o discuție pe colegul său G., iar după ce a avut loc acea discuție colegul său i-a spus că inculpatul le-a oferit bani amândurora pentru a favoriza în mod direct activitatea comercială desfășurată de SC X. SRL, cu referire la transportul de material lemnos efectuat de această societate comercială, în sensul ca cei doi polițiști fie să nu oprească în trafic mașinile care transportă material lemnos, fie să nu completeze avizele de însoțire a mărfii, permițând astfel societății comerciale în discuție să efectueze mai multe transporturi cu același aviz de însoțire a mărfii. Ulterior acestui moment, fără să poată preciza cu exactitate data (dar după data de 18 decembrie 2014), martorul F. menționează că, cu ocazia efectuării unui control în trafic împreună cu colegul său, G., la intrarea în localitatea Beliș, dinspre I., au oprit un camion din care a coborât inculpatul A., care s-a apropiat de ei și le-a spus că el dintotdeauna s-a înțeles bine cu polițiștii și că și-ar dori să continue această bună colaborare și cu ei, după care le-a propus în mod concret să le plătească o sumă de bani, fie în funcție de numărul de transporturi de material lemnos, fie săptămânal sau lunar, acest lucru rămânând la latitudinea polițiștilor, dar precizând că dorește ca înțelegerea să se perfecteze între toate cele trei persoane de față. Mai arată martorul F. că, tot cu acea ocazie, inculpatul A. le-a spus că a rezolvat problema cu cei de la Ocolul Silvic și dorește să obțină un fel de monopol în ceea ce privește exploatarea și transportul materialului lemnos în această zonă. În sfârșit, martorul F. precizează că inculpatul A. i-a făcut colegului său G. astfel de propuneri și cu alte ocazii, în perioada septembrie - decembrie 2014, motiv pentru care s-au hotărât să-l denunțe.

Susținerile celor 2 martori polițiști sunt confirmate de mențiunile cuprinse în procesul-verbal de transcriere a convorbirilor în mediu ambiental din data de 18 decembrie 2014, purtate între inculpatul A. și martorul G., la sediul Postului de Poliție Beliș.

Cu privire la cea de-a doua acuzație de dare de mită, în formă continuată, reținută în sarcina inculpatului A., constând în aceea că, în perioada 2 februarie 2015 - 1 aprilie 2015, la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul A. a promis și apoi a oferit - a dat bani (prin 5 acte materiale de dare distincte, în cuantumuri între 100 și 500 RON) inculpatului B., pădurar în cadrul Ocolului Silvic Beliș în legătură cu neîndeplinirea sarcinilor de serviciu care privesc controlul exploatării legale a masei lemnoase, cât și constatarea contravențiilor și/sau infracțiunilor silvice în parchetul autorizat pentru SC X. SRL Mărgău în cantonul XI "Cuptoare" din U.P. I., u.a. 22B - pădure situată în aria naturală protejată de interes național, instanța apreciază că probele administrate în cauză nu sunt în măsură să facă dovada existenței acestei infracțiuni (dincolo de orice îndoială rezonabilă), acuzațiile aduse inculpatului bazându-se în exclusivitate pe probele rezultate din interceptarea convorbirilor telefonice dintre inculpatul A. și inculpatul B. (convorbiri telefonice prezentate mai sus, în cuprinsul stării de fapt, la secțiunea "Coruperea funcționarilor publici angajați ai Ocolului Silvic Beliș"), probe care însă nu pot fi coroborate cu alte probe administrate în cauză (respectiv declarații de martori, de inculpați etc.) din care să rezulte fără putință de tăgadă săvârșirea celor 5 acte materiale de dare de mită la care s-a făcut referire mai sus (aceasta în condițiile în care inculpatul A. s-a prevalat de dreptul la tăcere pe tot parcursul procesului penal, iar în ceea ce-l privește pe inculpatul B. trebuie precizat că, în cursul procedurii de cameră preliminară, a intervenit decesul acestuia, în plus, în faza de urmărire penală și acest inculpat s-a prevalat de dreptul la tăcere).

Este adevărat că aceste convorbiri telefonice interceptate în baza mandatelor de supraveghere emise de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Cluj relevă repetate solicitări adresate inculpatului A. de către inculpatul B. privind remiterea unor sume de bani cuprinse între 100 și 500 RON, în perioada 2 februarie 2015 - 1 aprilie 2015 (este important de precizat aici că nu este vorba de promisiuni sau oferiri de sume de bani din partea inculpatului A., ci de solicitări de sume de bani din partea inculpatului B.), precum și o relație de bună înțelegere, de amiciție existentă între cei doi inculpați, fără însă a rezulta și titlul cu care au fost cerute aceste sume de bani (mai precis dacă au fost solicitate în scopul neîndeplinirii de către inculpatul B. a sarcinilor de serviciu care privesc controlul exploatării legale a masei lemnoase) și, mai ales, fără a rezulta din convorbirile telefonice sau din alte probe administrate în cauză că aceste sume de bani au fost remise, predate în mod efectiv inculpatului B. (când, unde, cum anume au fost remise sumele și în ce scop?), existând doar presupuneri în acest sens rezultate din conținutul discuțiilor telefonice purtate de cei doi inculpați, presupuneri care însă nu pot întemeia o soluție de condamnare a inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, în formă continuată, în lipsa unor probe certe din care să rezulte că inculpatul A. s-a întâlnit cu inculpatul B. și i-a remis sumele de bani, conform discuțiilor telefonice existente anterior între ei, în scopul prevăzut de art. 290 C. pen. (cu precizarea că declarațiile martorilor J. și K., sau chiar și înregistrările convorbirilor telefonice dintre acești martori și inculpatul A., prezentate în cuprinsul stării de fapt, nu sunt în măsură să facă dovada remiterii de către acesta din urmă a unor sume de bani către inculpatul B., ori a existenței unor promisiuni sau oferiri de bani din partea inculpatului A., în scopul menționat mai sus).

Cu alte cuvinte, numai aceste convorbiri telefonice dintre inculpați (lacunare și interpretabile, mai ales în ceea ce privește scopul pentru care au fost solicitate sumele de bani de către inculpatul B., și nu promise sau oferite de inculpatul A.) nu pot face, singure, dovada existenței infracțiunii de dare de mită, în formă continuată, reținută în sarcina inculpatului A. (nici măcar a unuia dintre cele 5 acte materiale de dare de mită), și anume a existenței unor promisiuni sau oferiri de sume de bani din partea acestuia din urmă, în scopul prev. de art. 290 C. pen., urmate de predarea efectivă a acestor sume către inculpatul B., motiv pentru care instanța urmează a dispune achitarea inculpatului A. pentru această acuzație de dare de mită, în formă continuată.

Totodată, având în vedere soluțiile diferite care au fost pronunțate cu privire la cele două infracțiuni de dare de mită reținute în sarcina inculpatului A. prin rechizitoriu (de condamnare în primul caz, respectiv de achitare în cazul celei de-a doua infracțiuni, pe motivul că fapta nu există), în temeiul art. 386 C. proc. pen. instanța a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul A., prin apărător ales, în sensul de a se reține o singură infracțiune de dare de mită, în formă continuată, și nu două infracțiuni de dare de mită (dintre care una în formă simplă, iar cealaltă în formă continuată) cum s-a reținut prin actul de sesizare a instanței.

Referitor la acuzațiile de săvârșire a infracțiunilor silvice reținute în sarcina inculpatului A., și anume, pe de o parte, complicitate la tăiere, respectiv complicitate la furt, de arbori nemarcați, constând în aceea că, în perioada 2 decembrie 2015 - 4 mai 2015, inculpatul A. a înlesnit și a ajutat persoane - autori neidentificați încă - angajate sau nu la SC X. SRL Mărgău, prin activitatea lui de administrare în fapt a acestei societăți comerciale, să taie fără drept din rădăcini, arbori nemarcați din speciile rășinoase și foioase, din fondul forestier național - administrat de O.S. Beliș, în cantonul nr. XI "Cuptoare", în U.P. Călățele, u.a. 22 B, pădure situată în arie naturală protejată de interes național, proprietatea Comunei Călățele, jud. Cluj - de pe o suprafață forestieră aflată în exploatarea acestei firme, prin "Contractul de vânzare-cumpărare de masă lemnoasă pe picior nr. 446 din 31 octombrie 2014" încheiat cu D.S. Cluj, și apoi să ia în scopul însușirii pe nedrept materialul lemnos rezultat din această activitate infracțională, activități ilicite care au produs o vătămare materială în valoare de 28.909,79 de RON, corespunzătoare volumului de masă lemnoasă a 260 de arbori astfel sustrași, iar pe de altă parte, complicitate la tăiere, respectiv complicitate la furt, de arbori inventariați și marcați nelegal (prin subevaluarea diametrelor acestora), constând în aceea că, în perioada 2 decembrie 2015 - 4 mai 2015, inculpatul A. a înlesnit și a ajutat persoane - autori neidentificați încă - angajate sau nu la SC X. SRL Mărgău, prin activitatea lui de administrare în fapt a acestei societăți comerciale, să taie arbori inventariați și marcați nelegal - prin subevaluarea diametrelor acestora, adică prin înscrierea în carnetul de inventar a unor diametre mai mici decât cele reale - reprezentând un volum de masă lemnoasă de 229,069 m3, conform expertizei tehnice efectuate în cauză - de către inculpații B. și E., de pe suprafața forestieră aflată în exploatarea acestei firme, în partida 448 Pr. Vadului (prin "Contractul de vânzare-cumpărare de masă lemnoasă pe picior nr. 446 din 31 octombrie 2014" încheiat cu D.S. Cluj) și apoi să ia în scopul însușirii pe nedrept materialul lemnos rezultat din această activitate infracțională, activități ilicite care au produs o vătămare materială în valoare de 7.149,83 de RON, instanța constată că vinovăția inculpatului A. cu privire la săvârșirea acestor infracțiuni este dovedită prin probele administrate în cauză (actele de constatare ale organelor de cercetare penală și ale celor de control silvic, raportul de expertiză tehnică - specializarea exploatări forestiere și completarea la raport, convorbirile telefonice interceptate în cauză, declarații de martori și de inculpați etc), iar starea de fapt corespunzătoare acestor infracțiuni silvice săvârșite de inculpatul A. (și de inculpații C. și SC X. SRL Mărgău) a fost reținută în mod corect în actul de sesizare a instanței.

Dovada "devastării" arborilor dați în exploatarea SC X. SRL Mărgău reiese fără dubiu din cuprinsul Procesului-verbal privind controlul și reconstituirea efectuate în partida 448 S.R. - Pr. Vadului, al Raportului întocmit de Comisariatul de Regim Silvic și Cinegetic Cluj-Napoca, inclusiv revenirea la acest Raport, al Raportului de expertiză tehnică - specializarea exploatări forestiere și completarea la Raport, precum și al Punctului de vedere exprimat de Garda Forestieră Cluj, de unde rezultă, pe de o parte, că au fost tăiați ilegal de către SC X. SRL Mărgău un număr de 260 arbori nemarcați, în volum de 86,949 m.c., cu o valoare de 28.909,79 RON, iar pe de altă parte, că au fost tăiați de către SC X. SRL Mărgău un număr foarte mare de arbori inventariați și marcați nelegal (prin subevaluarea diametrelor acestora, adică prin înscrierea în carnetul de inventar a unor diametre mai mici decât cele reale), reprezentând un volum de masă lemnoasă de 229,069 m3, în valoare de 7.149,83 RON (practic fiind tăiați din partida sus-menționată, situată în arie naturală protejată de interes național, cei mai sănătoși, mai bine dezvoltați și mai valoroși arbori, indiferent dacă erau sau nu marcați, și nu arborii rău-conformați și bolnavi, astfel cum s-ar fi impus într-o "răritură", ce presupune o lucrare de îngrijire care se efectuează periodic în arborete, cu un pronunțat caracter de îngrijire individuală a arborilor). De altfel, cu privire la modul în care a înțeles inculpatul A. să exploateze materialul lemnos din răritura - partida 448 Pr. Vadului, este foarte relevantă convorbirea telefonică pe care acest inculpat a purtat-o la data de 14 februarie 2015 cu numitul L. (inginer silvic în cadrul O.S.P. Valea Ierii, jud. Cluj).

Cel care a administrat în fapt activitatea economică a SC X. SRL Mărgău în partida 448 Pr. Vadului este inculpatul A. (alături de fratele său, inculpatul C.), după cum rezultă din declarațiile martorilor M., N., O., P., Q. și R., coroborate cu înregistrările convorbirilor telefonice purtate de inculpatul A. cu inculpații B., C., M. și E., precum și cu martorul J., respectiv cu numitul L. (convorbiri telefonice redate mai sus, în cuprinsul stării de fapt), iar muncitorii care au lucrat efectiv la tăierea arborilor, angajați de inculpații A. și C., proveneau din județele Maramureș și Bistrița-Năsăud (fiind cazați în jud. Cluj, pe perioada în care au lucrat pentru frații Mâț), după cum rezultă din coroborarea declarațiilor martorilor M., S., T., U. și V. (referitor la aceste persoane care au lucrat la tăierea arborilor, neidentificate încă, cauza fiind disjunsă în vederea continuării cercetărilor pentru săvârșirea infracțiunilor de tăiere fără drept de arbori și furt de arbori tăiați fără drept).

Aceste acuzații aduse inculpatului A. sunt confirmate implicit și de către inculpații E. (care a recunoscut săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și fals intelectual reținute în sarcina lui prin actul de sesizare a instanței, urmând procedura simplificată a recunoașterii învinuirii), B. (în cuprinsul convorbirilor telefonice prezentate anterior în starea de fapt) și W. care precizează următoarele într-o convorbire telefonică avută cu un bărbat neidentificat la data de 28 decembrie 2015, confirmată în cursul declarației date în fața instanței de judecată .

Pentru prejudiciul în valoare de 7.149,83 RON rezultat din sustragerea unui volum de masă lemnoasă de 229,069 m3 (care reprezintă cantitatea de material lemnos care a fost tăiată de pe picior după ce a fost marcată și inventariată nelegal în acest scop, prin subevaluarea diametrelor arborilor, respectiv prin înscrierea în carnetul de inventar a unor diametre mai mici decât cele reale), persoana vătămată Comuna Călățele, jud. Cluj, reprezentată prin primar D., s-a constituit parte civilă în cauză cu această sumă .

În cauză, în conformitate cu dispozițiile art. 386 din C. proc. pen. instanța a admis cererea formulată de apărătorul ales al inculpatului A. și a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care acesta a fost trimis în judecată, în sensul de a se reține în sarcina inculpatului o singură infracțiune de complicitate la tăiere fără drept de arbori, în formă continuată (în loc de 2 infracțiuni de complicitate la tăiere fără drept de arbori, una referitoare la arborii nemarcați, iar cealaltă referitoare la arborii inventariați și marcați nelegal, în concurs real, cum s-a reținut prin actul de sesizare a instanței) și o singură infracțiune de complicitate la furt de arbori tăiați fără drept, în formă continuată (în loc de 2 infracțiuni de complicitate la furt de arbori tăiați fără drept, una referitoare la arborii nemarcați, iar cealaltă referitoare la arborii inventariați și marcați nelegal, în concurs real, cum s-a reținut prin actul de sesizare a instanței), întrucât în mod evident sunt îndeplinite în speță condițiile prev. de art. 35 alin. (1) C. pen. având în vedere împrejurările că vorbim de o rezoluție infracțională unică în raport cu toate infracțiunile silvice reținute în sarcina inculpatului A. prin rechizitoriu (încă din luna septembrie 2014, acesta plănuia să "devasteze" pădurea, încercând să corupă polițiștii din cadrul Postului de Poliție Beliș și spunându-le acestora că a rezolvat problema cu cei de la Ocolul Silvic, respectiv că dorește să obțină un fel de monopol în ceea ce privește exploatarea și transportul materialului lemnos în această zonă; inculpatul a intenționat de la bun început să înlesnească și să ajute la tăierea și sustragerea atât a arborilor nemarcați, cât și a celor inventariați și marcați nelegal de către inculpații B. și E., după bunul său plac, fără să țină seama de împrejurarea că, în fapt, în partida sus-menționată a fost aprobată o "răritură", astfel cum se și exprimă în cursul convorbirii telefonice avute cu numitul L., pe care am redat-o anterior), că acțiunile infracționale ale acestuia au fost îndreptate împotriva aceluiași subiect pasiv - Comuna Călățele, jud. Cluj (proprietarul de drept al fondului forestier în discuție) și că aceste acțiuni infracționale prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni (și anume infracțiunile prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 108 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. c) din Legea nr. 46/2008, respectiv prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 110 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. c) din Legea nr. 46/2008, în forma în vigoare la data săvârșirii faptelor, indiferent că vorbim de arborii nemarcați sau de cei inventariați și marcați nelegal, aceștia au fost tăiați și sustrași, fără drept, dintr-o pădure situată în arie naturală protejată de interes național, în care fusese aprobată de către Ocolul Silvic Beliș punerea în valoare a unei "rărituri", după cum rezultă din cuprinsul delegațiilor de marcare și a procesului-verbal de marcare aflate la dosar).

Practic, aceste probe la care s-a făcut referire mai sus când a analizat infracțiunile silvice reținute în sarcina inculpatului A., confirmă și vinovăția inculpatului C., persoană care, în calitatea sa de administrator de drept al SC X. SRL Mărgău, coordona întreaga activitate a acestei societăți comerciale (alături de fratele său, inculpatul A., angajat la această societate comercială ca "tehnician silvic", dar care acționa și în calitate de administrator de fapt), după cum rezultă din declarațiile martorilor T., U., M., N., O., P., Q. și R. (din probele testimoniale menționate mai rezultând și că, pe lângă activitățile legate de conducerea firmei, inculpatul C. s-a implicat și în activități de coordonare a exploatării materialului lemnos din partida sus-menționată, precum și în activitatea de transport a materialului lemnos rezultat, de la locul de încărcare la punctul de lucru al SC X. SRL Mărgău).

De altfel, din înregistrările convorbirilor telefonice purtate între cei doi inculpați (frați) Mâț rezultă că inculpatul C. era la curent cu toate demersurile întreprinse de inculpatul A. pentru buna derulare a activităților de exploatare a materialului lemnos din partida 448 Pr. Vadului, că aceștia se consultau înainte de luarea unor decizii legate de activitatea menționată, că se anunțau reciproc cu privire la existența unor controale în trafic ale "curcanilor" (organele de poliție) și mai ales că inculpatul C. încuviința sau nu anumite inițiative ale inculpatului A., sau îi dădea unele indicații cu privire la ceea ce avea de făcut ori îl certa cu privire la anumite activități nefăcute cum trebuie, având în vedere calitatea sa de patron, de șef al "angajatului" A.

Totodată, rezultă din probele sus-menționate intenția inculpatului C. de a-l determina pe inculpatul A. să contribuie în concret la punerea în executare a rezoluției lor infracționale de a sustrage fără drept cât mai multă masă lemnoasă din partida 448 Pr. Vadului, inculpatul C., în calitatea sa de administrator cu puteri depline al SC X. SRL Mărgău, cunoscând, aprobând și încurajând acțiunile cu caracter penal reținute în sarcina inculpatului A., în legătură cu exploatarea materialului lemnos de către această societate comercială, în baza Contractului de vânzare-cumpărare de masă lemnoasă pe picior nr. 446 din 31 octombrie 2014 încheiat cu Direcția Silvică Cluj, în scopul final al obținerii foloaselor materiale evidențiate anterior.

De asemenea, și în cazul inculpatului C. sunt valabile considerentele arătate mai sus (referitor la inculpatul A.) legate de recuperarea prejudiciului în sumă de 28.909,79 RON rezultat din tăierea și furtul arborilor nemarcați, respectiv cele legate de schimbarea încadrării juridice a faptelor (la regimul silvic) pentru care acesta a fost trimis în judecată, urmând a fi admisă cererea formulată de apărătorul ales al inculpatului C. și a fi reținute în sarcina acestuia o singură infracțiune de instigare la săvârșirea infracțiunii de complicitate la tăiere fără drept de arbori, în formă continuată (în loc de 2 infracțiuni de instigare la săvârșirea infracțiunii de complicitate la tăiere fără drept de arbori, una referitoare la arborii nemarcați, iar cealaltă referitoare la arborii inventariați și marcați nelegal, în concurs real, cum s-a reținut prin actul de sesizare a instanței) și o singură infracțiune de instigare la săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt de arbori tăiați fără drept, în formă continuată (în loc de 2 infracțiuni de instigare la săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt de arbori tăiați fără drept, una referitoare la arborii nemarcați, iar cealaltă referitoare la arborii inventariați și marcați nelegal, în concurs real, cum s-a reținut prin rechizitoriu).

Infracțiunile au fost săvârșite prin intermediul inculpaților A. și C., care au acționat în mod evident în realizarea obiectului de activitate al persoanei juridice SC X. SRL Mărgău (așa cum s-a arătat în cuprinsul stări de fapt, activitatea principală a inculpatei fiind declarată "exploatarea forestieră", iar arborii au fost tăiați fără drept și sustrași de pe o suprafață forestieră aflată în exploatarea SC X. SRL Mărgău prin Contractul de vânzare-cumpărare de masă lemnoasă pe picior nr. 446 din 31 octombrie 2014 încheiat cu Direcția Silvică Cluj), dar și în interesul acestei persoane juridice (arborii tăiați fără drept, fie că au fost nemarcați, fie că au fost inventariați și marcați nelegal, fiind însușiți de către inculpata persoană juridică).

De asemenea, și în cazul inculpatei SC X. SRL Mărgău sunt valabile considerentele arătate mai sus (referitor la inculpatul A.) legate de recuperarea prejudiciului în sumă de 28.909,79 RON rezultat din tăierea și furtul arborilor nemarcați, respectiv cele legate de schimbarea încadrării juridice a faptelor (la regimul silvic) pentru care acesta a fost trimis în judecată, urmând a fi admisă cererea formulată de apărătorul ales al inculpatei SC X. SRL Mărgău și a fi reținute în sarcina acesteia o singură infracțiune de tăiere fără drept de arbori, în formă continuată (în loc de 2 infracțiuni de tăiere fără drept de arbori, una referitoare la arborii nemarcați, iar cealaltă referitoare la arborii inventariați și marcați nelegal, în concurs real, cum s-a reținut prin actul de sesizare a instanței) și o singură infracțiune de furt de arbori tăiați fără drept, în formă continuată (în loc de 2 infracțiuni de furt de arbori tăiați fără drept, una referitoare la arborii nemarcați, iar cealaltă referitoare la arborii inventariați și marcați nelegal, în concurs real, cum s-a reținut prin rechizitoriu).

II. Prin Decizia penală nr. 1315/A/2020, din data de 17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de Minori, dată în Dosarul nr. x/2016, a fost respinsă ca nefondată solicitarea aplicării sancțiunii nulității absolute pentru nerespectarea dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 78/2000.

În baza art. 421 pct. 1 lit. b) din din C. proc. pen. au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj și inculpații A., angajat ca și tehnician silvic la SC "X." SRL Mărgău, jud. Cluj, fără antecedente penale, C., asociat unic și administrator al SC "X." SRL Mărgău, jud. Cluj, fără antecedente penale, E., tehnician silvic la Ocolul Silvic Beliș, jud. Cluj, fără antecedente penale, și SC "X." SRL Mărgău - persoană juridică română, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Cluj la data de 12 august 2008, sub nr. x/2008, având CUI x, respectiv CIF x împotriva Sentinței penale nr. 46 din 15 februarie 2019 pronunțată de Tribunalul Cluj

Onorariile parțiale ale apărătorilor desemnați din oficiu, d-na av. X., în cuantum de 400 de RON, d-nul Y. în cuantum de 868 de RON, d-nul av. Z. în cuantum de 400 de RON, d-na av. AA. în cuantum de 400 de RON, au rămas în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (2) și (3) din din C. proc. pen. au fost obligați inculpații A., C. și SC "X." SRL Mărgău la plata sumei de 1.000 de RON, fiecare, inculpatul E. la plata sumei de 200 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, iar restul cheltuielile judiciare din apel au rămas în sarcina statului.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut următoarele:

Cu privire la solicitarea de a se aplica sancțiunea nulității absolute având în vedere că sentința apelată a fost pronunțată de un complet nespecializat în infracțiuni de corupție, Curtea a constatat și a reținut toate argumentele juridice relevate de apărare, însă a reținut că acestea nu țin seama de contextul juridic, starea de fapt și de răspunsul trimis de Tribunalul Cluj cu privire la completul de judecată III F prezidat de către domnul judecător BB.

Cu titlu generic, s-a reținut că dispoziția prev. de art. 29 din Legea nr. 78/2000 cu conținutul pentru judecarea în prima instanța a infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate este pe deplin aplicabilă și nu implică dificultăți de interpretare.

Cu privire la sancțiunea nulității absolute invocată de apărare în raport cu mijloacele de probe rezultate în urma exploatării mandatelor de supraveghere tehnică, având în vedere Deciziile nr. 51/2016 și nr. 302/2017 pronunțate de CCR, instanța de apel a reținut mai întâi că legalitatea administrării probelor a fost analizată în procedura camerei preliminare prin încheierea judecătorului de cameră preliminară de la instanța sesizată cu Rechizitoriul nr. x C. pen. din 13 decembrie 2016, definitivă prin încheierea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Cluj nr. 52 din 17 martie 2017, pronunțate în cauza 2450/117/2016/a1. Instanța de apel a apreciat că sunt însă necesare două precizări: prima este legată de analiza apărării din prisma Deciziei nr. 302/2017, publicată ulterior soluționării camerei preliminare, astfel că nu a fost avută în vedere de către judecătorii de cameră preliminară, dar această decizie nu este relevantă din perspectiva fondului chestiunii de drept, întrucât se referă doar la regimul juridic al nulității și termenul până la care poate fi invocată; cea de a doua este legată de împrejurarea că judecătorii de cameră preliminară au pornit de la premisa că Decizia CCR nr. 51/2016 este ulterioară administrării probelor discutate și astfel nu ar fi aplicabilă, însă, chiar și în această situație au făcut o analiză a probelor din această perspectivă (Pe de altă parte, lucrătorii CC. intră în categoria lucrătorilor specializați din cadrul poliției și nu pot fi asimilați noțiunii de "alte organe specializate ale statului" (cum este, spre exemplu, SRI) vizate de excepția de neconstituționalitate invocată. Această sintagmă nu poate fi extinsă asupra lucrătorilor specializați din cadrul poliției, care au drepturi și obligații stabilite prin Statutul Polițistului și desfășoară activități specifice distincte de cele ale organelor de cercetare penală ale poliției judiciare. În plus față de aceste aspecte, lucrătorii CC. nu au avut nici un fel de atribuții în ceea ce privește selectarea convorbirilor relevante cauzei, audierea și redarea acestor convorbiri în procesele-verbale de redare, certificate de către procuror. În cauză, așa cum rezultă din procesele-verbale de redare, ascultarea și redarea convorbirilor a fost efectuată de către comisarul DD. și subcomisarul EE., ambii ofițeri de poliție judiciară din cadrul D.G.A. - Serviciul Teritorial Cluj - extras din încheierea judecătorului de cameră preliminară din cadrul instanței sesizate cu rechizitoriu și S-a mai criticat nelegala procedură a punerii în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică prin prisma celor dispuse de CCR prin Decizia 51/2016, interceptările fiind realizate în prezenta cauză, din punct de vedere tehnic, de către CC. și nu de organele de urmărire penală (din cadrul DGA ST Cluj) sau procuror. Considerentele vizând legalitatea administrării probelor relativ la activitățile de supraveghere tehnică avute în vedere de judecătorul de cameră preliminară de la tribunal sunt just reținute, criticile aduse de inculpat fiind fără suport, din perspectiva celor invocate. Astfel, în solicitările de înlăturare a acestor probe, inculpatul contestator a arătat că, deși prin Decizia 51/2016 a CCR s-a reținut că măsurile de supraveghere tehnică constând în interceptări ale comunicațiilor nu pot fi realizate decât de organele de urmărire penală și nu de alte organe specializate ale statului, în cauza de față aceste condiții nu sunt îndeplinite. Astfel, mai întâi, așa cum corect a observat judecătorul de la tribunal, toate măsurile tehnice în prezenta cauză au fost efectuate anterior datei de 16 februarie 2016 (data deciziei 51 a CCR), textul de lege invocat bucurându-se de prezumția de constituționalitate, în condițiile în care deciziile CCR produc efecte numai pentru viitor. Cum măsurile tehnice în cauză au vizat perioada 17 decembrie 2014 - 6 ianuarie 2015, este evident că, cele invocate relativ la aplicativitatea considerentelor Deciziei 51/2016 a CCR nu pot fi primite. Mai apoi, observăm că măsurile de supraveghere au fost puse în aplicare de procuror prin intermediul CC., serviciu care are în atribuții astfel de activități, lucrătorii care exercită aceste atribuții fiind ofițeri de poliție, fiind respectate dispozițiile legale invocate, chiar și prin prisma celor arătate de CCR în considerentele deciziei amintite (parag. 52), relativ la efectele deciziei asupra cauzelor în curs de judecată - extras din încheierea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Cluj).

Având în vedere jurisprudența ulterioară și constată a CCR (a se vedea și Decizia nr. 26/2019) prin care Curtea Constituțională a stabilit că deși efectele deciziilor sale prin care au fost admise excepțiile de neconstituționalitate au putere doar pentru viitor, dispozițiile legale care au făcut obiectul analizei nu pot fi aplicate în cauzele pendinte decât din perspectiva deciziilor care au analizat constituționalitatea lor.

La punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică au participat și lucrătorii Serviciului de Informații și Protecție Internă Cluj în temeiul art. 141 alin. (1) din din C. proc. pen., în forma anterioară Deciziei numărul 51/2016 precum și a Ordonanței de Urgență nr. 6/2016 prin care a fost modificat textul articolul 142 alin. (1) din