ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4190/2018

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

S.C. A. S.A. Brașov prin administrator special B. a declarat apel împotriva sentinței civile nr. 578/MAS din 6 aprilie 2017 pronunțată de Tribunalul Brașov, secția I civilă, în contradictoriu cu intimatul-reclamant C. și cu intimata-pârâtă S.C. A. S.A. Brașov prin administrator judiciar D. SPRL.

Pe parcursul soluționării apelului, la termenul din 11 septembrie 2017, Curtea de Apel Brașov, secția Civilă, prin încheierea de la acea dată, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a dispus suspendarea judecării apelului până la stăruința părții interesate.

Împotriva încheierii de suspendare din 11 septembrie 2017, reclamantul C. a declarat recurs, care a fost înaintat spre soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Înalta Curte de Casație și Justiție a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., prin raport constatându-se că recursul declarat de reclamantul C. este admisibil în principiu.

Prin încheierea din camera de consiliu de la 14 martie 2018, potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., s-a dispus comunicarea către părți a raportului întocmit în cauză.

Recurentul-reclamant C. a depus punct de vedere la raportul întocmit.

Prin încheierea din 23 mai 2018, constatându-se că recursul reclamantului este admisibil în principiu și că sunt întrunite dispozițiile art. 493 alin. (7) C. proc. civ., s-a stabilit termen pentru soluționarea recursului declarat de reclamantul C., la data de 10 octombrie 2018, cu citarea părților.

Înalta Curte de Casație și Justiție, verificând în cadrul controlului de legalitate încheierea atacată în raport de criticile formulate, constată că recursul declarat de recurentul-reclamant C. este fondat, pentru următoarele considerente:

Deși cererea de recurs nu a fost întemeiată în drept, față de dezvoltarea criticilor formulate de recurentul-reclamant, care vizează, în esență, aplicarea greșită a dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., se apreciază că acestea pot fi analizate prin prisma motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., potrivit căruia casarea unei hotărâri se poate cere când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.

Conform art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.:

"Judecătorul va suspenda judecata:..2. când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă."

Acest text de lege privitor la suspendarea voluntară, determinată de lipsa părților, are caracter imperativ, iar nu facultativ și, drept urmare, obligă instanța de judecată să dispună suspendarea judecății dacă niciuna dintre părți nu se înfățișează la strigarea pricinii și nu s-a cerut judecarea în lipsă.

Din verificările efectuate în dosarul nr. x/2016 al Curții de Apel Brașov, secția Civilă, se constată că, prin notele de ședință depuse și înregistrate la dosar la 6 septembrie 2017, recurentul-reclamant a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art. 223 alin. (3) C. proc. civ.

În speță, se reține că, la termenul din 11 septembrie 2017, curtea de apel a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., respectiv că părțile, deși legal citate, nu au răspuns la apelul nominal și nu au solicitat judecata cauzei în lipsă, situație în care nu poate proceda la judecata pricinii.

Or, așa cum s-a reținut în considerentele expuse, reclamantul C. solicitase judecarea cauzei în lipsă prin notele de ședință depuse și înregistrate la 6 septembrie 2017.

Față de cele arătate, nu se poate reține în sarcina recurentului vreo lipsă de diligență pentru continuarea procesului, pentru a fi aplicată sancțiunea suspendării judecății apelului, atâta vreme cât, acesta s-a prevalat de dispozițiile legale care reglementează posibilitatea instanței de a proceda la judecarea cauzei, în lipsa părților.

Pentru rațiunile înfățișate, având în vedere încălcarea dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând incidența motivului de nelegalitate reglementat art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., în temeiul dispozițiilor art. 496 C. proc. civ. cu referire la art. 497 din același cod, va admite recursul, va casa încheierea recurată și va trimite cauza la aceeași instanță pentru rejudecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurentul-reclamant C. împotriva încheierii din 11 septembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția Civilă, în dosarul nr. x/2016.

Casează încheierea recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 10.10.2018.