CtEDO 18.09.2008 Auto

AFFAIRE LAUDANNA c. ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
18.09.2008
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de l'article 6 - Droit à un procès équitable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2008
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
AFFAIRE LAUDANNA c. ITALIE (CtEDO, 2008)
HUDOC · oficial

A DOUA SECȚIUNE CAUZA LAUDANNA c. ITALIA Cerere nr. 4289/03) HOTĂRÂREA STRASBURG 18 septembrie 2008 DEFINITIVF 18/12/2008 Această hotărâre poate fi supusă unor modificări de formă. În cauza Laudanna c. Italia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), care se află într-o cameră compusă din Françoise Tulkens, președinte, Antonella Mularoni, Irene Cabral Barreto, Vladimiro Zagrebelsky, Danutė Jočienė, Dragoljub Popović, András Sajó, judecători, și de Sally Dolle, graffière de section Dupa ce a deliberat în camera consiliului la 28 august 2008, Rend la chetă că aici, adoptat la această dată procedural La origine a cauzei se află o cerere (n 4289/03) îndreptată împotriva Republicii Italiene și al cărei resortisant al acestui stat, domnul Michele Laudanna ( La 29 septembrie 2000, Tribunalul a sesizat Curtea în temeiul articolului 34 din Convenia pentru apărarea drepturilor omului și a libertăilor fundamentale ( Adam și co-agenții săi, dnii V. Esposito și F. Crisafolli, precum și de co-adjunctul său, dl N. Lettieri. La 28 noiembrie 2006, Curtea a decis să comunice cererea guvernului. După cum permite art. 29 alin. (3) din Convenție, Curtea a decis, de asemenea, că va fi examinată în același timp admisibilitatea și fondul cauzei. La 18 octombrie 1991, instanța judecătorească din Benevent (R.G. n 4431/91) a stabilit prima audiere la 13 ianuarie 1993. În ziua următoare, judecătorul a numit un expert și a stabilit ca cauza să fie pronunțată în mod deliberat la 7 februarie 1994. printr-o hotărâre din 11 decembrie 1996, al cărei text a fost depus la gref la 23 ianuarie 1997, judecătorul a respins cererea reclamantului. La 23 ianuarie 1998, acesta din urmă a interjetat la Tribunalul din Benevent (R.G. n. 17/98). La 8 iulie 1998, președintele a însărcinat un judecător raportor al dosarului și a stabilit cinstirea pledoariilor la 27 ianuarie 1999. În acea zi, instanța a numit un expert și a amânat cazul la 26 mai 1999. Prin hotărârea din 10 ianuarie 2001, al cărei text a fost depus la grefă la 25 ianuarie 2001, tribunalul a fost parțial îndreptățit la cererea reclamantului. La 5 februarie 2001, reclamantul notifia judecata. Acesta din urmă a câștigat autoritatea de lucru judecat la 6 aprilie 2001. Procedura Pinto la 9 octombrie 2001, reclamantul sesizează instanța de apel a Romei în temeiul Legii nr. 89 din 24 martie 2001, a numit-o " Legea Pinto, pentru a se plânge de durata procedurii descrise mai sus, a solicitat instanței să ajungă la concluzia încălcării art. 6 alin. (1) din Convenție și să condamne statul italian la despăgubirea prejudiciilor materiale și morale suferite, în special pentru cel puțin 24 000 000 de lire [12 394.97 EUR] ca daune materiale și morale. 10. Printr-o decizie din 28 martie 2002, al cărei text a fost depus la grefă la 28 mai 2002, instanța de apel a constatat depășirea unei perioade rezonabile de timp. Ea a respins cererea privind prejudiciul material, pe motiv că reclamantul nu prezentase nicio dovadă și a acord 4 000 EUR în echitate ca despăgubire pentru prejudiciul moral și 920 EUR pentru cheltuieli de judecată; decizia a fost notificată la 18 decembrie 2002 și a fost acceptată de autoritatea de lucru judecat până la 17 februarie 2003 cel târziu. Prin scrisoarea din 6 decembrie 2002, reclamantul a informat Curtea cu privire la rezultatul procedurii naționale și a rugat-o să reia examinarea cererii sale. La 21 ianuarie 2003, reclamantul a informat Curtea că nu avea dreptul de a se prezenta în casation. 11. Printr-o scrisoare din 31 august 2004, reclamantul a informat Curtea cu privire la inițierea unei proceduri de executare, suma acordată prin decizia 64886/01, § 23-31, CEDO 2006-...). ÎN DREPTUL VIOLAȚIEI ALOCATE DE LA ARTICOLUL 6 ALINEATUL (1) DIN CONVENȚIA 13. Reclamantul a susținut că durata procedurii a încălcat principiul "timp rezonabil" astfel cum este prevăzut la art. 6 alineatul (1) din convenție. Orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...), care va decide (...) contestațiile cu privire la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) 15. În urma examinării faptelor cauzei și a argumentelor părților, Curtea consideră că nu este suficient să se stabilească în mod corespunzător și că plata sumei mai mică (a se vedea, printre altele, Delle Cave și Corrado c. Italia, nr 14626/03, §§ 26-31, 5 iunie 2007 și Cocchiarella c. Italia , citată anterior). În sensul art. 34 din Convenție. 17. Curtea constată că aceste obiecții nu sunt în mod evident greșit întemeiate în sensul art. 35 alin. În ceea ce privește durata procedurii, Curtea consideră că perioada care trebuie luată în considerare se extinde de la 18 octombrie 1991, ziua în care reclamantul a depus cererea în fața instanței judecătorești din Benevent, până la 25 ianuarie 2001, data depunerii la grefa deciziei instanței judecătorești, în a doua instanță și, prin urmare, a durat nouă ani și trei luni la două grade de instanță. 19. Curtea observă, de asemenea, că suma acordată de instanța judecătorească mai mult de 25 noiembrie 2004 a fost plătită la mai mult de 29 de luni de la depunerea la grefa hotărârii Curții a Tribunalului de Primă Instanță: prin urmare, această plată a depășit în mod semnificativ cele șase luni de la data la care hotărârea de despăgubire a devenit executorie. Faptul că procedura Pinto Prin urmare, Curtea va fi nevoită să revină asupra acestei chestiuni din unghiul articolului 41 din Convenție (a se vedea Cocchiarella c. Italia, 20. După examinarea faptelor în lumina informațiilor furnizate de părți și ținând cont de jurisprudența sa în materie, Curtea consideră că, în speță, durata procedurii în litigiu este excesivă și nu îndeplinește cerința termenului rezonabil Partent, a existat o încălcare a art. 6 alin. (1) din Convenție. II. PRIVIND ALTE VIOLAȚII ALEGATE 21. Reclamantul se plânge, de asemenea, de încălcarea articolelor 14, 17 și 34 din convenție, pe motiv că ar fi fost victima unei discriminări bazate pe bogăție, având în vedere costurile avansate pentru a introduce procedura, precum și riscul de a fi condamnat la plata cheltuielilor de procedură în caz de respingere a acțiunii sale. 22. Curtea consideră că este necesar să se examineze aceste obiecțiuni din perspectiva dreptului de a avea acces la o instanță în temeiul articolului 6 din convenție. Curtea constată că, deși un individ poate fi admis, potrivit legii italiene, în beneficiul asistenței judiciare gratuite în materie civilă, reclamantul nu a solicitat acest ajutor. În plus, aceasta arată că a reușit să sesizeze instanțele competente în conformitate cu legea Pinto și că instanța de recurs a acceptat cererea sa, acordându-i o sumă în baza cheltuielilor de procedură. Or, nu se poate vorbi des de dreptul la un tribunal atunci când o parte, reprezentată de un avocat, sesizează în mod liber instanța competentă și prezintă în fața acesteia argumentele sale. Prin urmare, nu poate fi identificată nicio aparență a încălcării, Curtea declară aceste obiecțiuni inadmisibile deoarece în mod evident nu sunt întemeiate în conformitate cu art. 35 alineatul (3) și cu art. 4 din Convenție ( Nicoletti c. Italia (dec.), nr. 31332/96, 10 aprilie 1997). III. PE LEGĂTURA ARTICOLULUI 41 DIN CONVENȚIE 23. În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite să se desprindă de consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții care a încălcat-o, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. Pagube 24. Reclamantul solicită 8 394,97 EUR (EUR) pentru prejudiciul moral pe care l-ar fi suferit. 25. Guvernul contestă aceste pretenții. 26. Curtea consideră că aceasta ar fi putut acorda reclamantului, în absența unor căi de atac interne și ținând cont de natura litigiului, suma de 9 000 EUR. Faptul că instanța de apel din Roma i-a acordat reclamantului aproape 44 % din această sumă duce la un rezultat la limita rezonabilului. Cu toate acestea, Curtea constată că reclamantul a suferit o frustrare suplimentară ca urmare a întârzierii în plata celor 4 000 EUR, care a avut loc numai la 25 noiembrie 2004, adică la mai mult de douăzeci și nouă de luni de la depunerea la grefa deciziei Tribunalului de apel, pentru care nu a fost compensat; prin urmare, Comisia consideră că este oportun să se aloce 2 300 EUR pentru acest prejudiciu. Costuri și cheltuieli de judecată 27. Justificative în sprijinul, reclamantul solicită, de asemenea, 6 020,72 EUR pentru cheltuielile și cheltuielile de judecată suportate în fața instanțelor interne și la Strasbourg. 28. Guvernul contestă aceste pretenții. 29. În conformitate cu jurisprudența Curții, alocarea cheltuielilor și a cheltuielilor în temeiul articolului 41 presupune că se stabilesc realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil al ratei lor (Can și alte c. Turcia , 29189/02, din 24 ianuarie 2008, § 22. În ceea ce privește cheltuielile și cheltuielile suportate în fața instanțelor Pinto În ceea ce privește cheltuielile și cheltuielile suportate în fața acesteia, Curtea consideră că, în cadrul pregătirii prezentei cereri, au trebuit să fie suportate anumite cheltuieli. Prin urmare, Curtea, hotărând în mod echitabil, consideră că suma de 1 000 EUR este rezonabilă. Interese moratorii 30. Curtea consideră că este oportun să se stabilească rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene majorată cu trei puncte procentuale. PE CES MOTIVE, CURȚIA, ÎN L în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă în conformitate cu art. 2 din Convenție, următoarele sume i. 2 300 EUR (două mii trei sute de euro), plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru daune morale (ii). 1 000 EUR (mii de euro), plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit de către solicitant, pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată decât de la data expirării termenului respectiv și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate dintr-un interes simplu la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabile în această perioadă, majorată cu trei puncte procentuale Respins cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. În limba franceză, apoi comunicat în scris la 18 septembrie 2008, în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din Regulamentul de procedură. Sally Dolle Françoise Tulkens Modulul Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă