ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2635/2020
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2635/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 9 decembrie 2020
asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Oradea la data de 28.05.2020, petenta A. a solicitat reexaminarea amenzii judiciare în cuantum de 50 RON, aplicată prin încheierea din data de 07.02.2020, pronunțată de Judecătoria Oradea în dosarul nr. x/2019.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 191 alin. (2) C. proc. civ.
Prin încheierea nr. 1110/26.06.2020, Judecătoria Oradea a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Timișoara, raportat la calitatea petentei, de grefier în cadrul Judecătoriei Oradea, sens în care a apreciat ca fiind incidente dispozițiile art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ.
Prin încheierea nr. 11757/29.10.2020, Judecătoria Timișoara a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Oradea, a constatat conflictul negativ și a înaintat dosarul pentru soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.
A reținut instanța că dispozițiile art. 127 C. proc. civ. fac referire la judecătorul, procurorul, asistentul judiciar sau grefierul care are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea, condiția-premisă de aplicare a acestor prevederi legale fiind aceea a existenței unui conflict judiciar, care presupune stabilirea unui drept potrivnic față de o altă persoană.
Aplicarea amenzii judiciare constituie însă un incident procedural, care nu vizează fondul pretenției deduse judecății instanței, în cadrul cererii de reexaminare fiind analizate legalitatea și temeinicia sancțiunii amenzii, precum și eventualele elemente necunoscute la momentul aplicării acesteia.
Ca atare, dispozițiile legale incidente sunt cele invocate drept temei juridic al cererii, respectiv art. 191 C. proc. civ., iar nu art. 127 C. proc. civ., astfel încât competența de soluționare a căii de atac exercitată împotriva măsurii amenzii judiciare este de competența instanței care a dispus respectiva măsură, în speță Judecătoria Oradea.
Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea, pentru următoarele argumente:
Potrivit art. 127 C. proc. civ. "(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea. (2) În cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care își desfășoară activitatea la instanța competentă să judece cauza, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii. (3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor."
Textul legal reglementează situația particulară a litigiilor în care este implicat un judecător în calitate de reclamant sau de pârât, sau, în mod corespunzător un grefier (cazul petentei), rațiunea normei fiind aceea de a înlătura orice suspiciune de soluționare părtinitoare a cauzei, din pricina calității părții.
Prorogarea legală de competență reglementată de art. 127 C. proc. civ. își găsește rațiunea însă în cazul existenței unui conflict judiciar în cadrul căruia părțile își opun drepturi potrivnice, neputând fi aplicată prin extensie sau analogie altor situații, în care un asemenea conflict nu există, pentru că procedura în care se rezolvă cererea este una necontencioasă.
Or, aplicarea amenzii judiciare constituie un incident procedural care nu vizează fondul pretenției deduse judecății instanței și nu presupune o dezbatere contradictorie care să atragă incidența dispozițiilor art. 127 C. proc. civ., întrucât în cadrul cererii de reexaminare se analizează legalitatea și temeinicia sancțiunii amenzii, precum și eventualele elemente necunoscute la momentul aplicării acesteia, prin raportare strict la persoana căreia i s-a aplicat o astfel de sancțiune procesuală.
Ca atare, în speța de față, instanța competentă a soluționa cererea de reexaminare amenzii judiciare se stabilește în raport cu dispozițiile art. 191 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora, cererea se soluționează de către un alt complet decât cel care a stabilit amenda sau despăgubirea, regulă ce reprezintă o aplicare particulară a dispozițiilor art. 124 alin. (2) din C. proc. civ.:
"Incidentele procedurale sunt soluționate de instanța în fața căreia se invocă, în afară de cazul în care legea prevede în mod expres altfel.".
În aplicarea normelor anterior citate, rezultă că o cerere de reexaminare a amenzii judiciare este de competența instanței care a aplicat sancțiunea, atribuirea spre soluționare a acesteia în sarcina unui alt complet al instanței decât cel care a stabilit amenda fiind de natură să asigure garanțiile de desfășurare a unui proces echitabil, prin prisma imparțialității cu care această cale de atac va fi judecată.
În consecință, în aplicarea dispozițiilor legale menționate, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 9 decembrie 2020, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.
Cu opinie concurentă asupra considerentelor
Cu opinie concurentă asupra considerentelor, conform art. 426 alin. (2) C. proc. civ.
Opinie parțial concurentă la decizia civilă nr. 2635/09.12.2020
Înțeleg să formulez, în condițiile art. 426 alin. (2) teza finală C. proc. civ., opinie parțial concurentă la soluția prezentei decizii care, în ceea ce mă privește, își găsește justificarea legală doar în specificul procedurii, în ansamblu, regăsită în cuprinsul titlului VI din cod "Amenzi judiciare și despăgubiri" - care face ca aplicarea unei amenzi judiciare și formularea cererii de reexaminare împotriva unei atare măsuri să aibă natura proprie unui incident procedural în cadrul litigiului ce se judecă de către instanță - și a celei particulare reglementate în cuprinsul art. 191 C. proc. civ. (cererea de reexaminare) - care face ca această cale specială de atac să aibă caracteristici proprii uneia de revocare a măsurii atacate.
Astfel, potrivit art. 124 alin. (2) C. proc. civ., incidentele procedurale sunt soluționate de instanța în fața căreia se invocă, în afară de cazurile în care legea prevede în mod expres altfel, iar soluția procedurală reglementată prin dispozițiile art. 191 alin. (3) C. proc. civ. în cazul cererii de reexaminare a amenzii judiciare dă expresie chiar acestei reguli, stabilind că "În toate cazurile, cererea se soluționează, cu citarea părților, prin încheiere, dată în cameră de consiliu, de un alt complet decât cel ce a stabilit amenda sau despăgubirea" (însă, se înțelege, la aceeași instanță).
Cât privește specificul în sine al procedurii reexaminării amenzii judiciare, acesta decurge din faptul că titularul căii de atac nu poate fi decât cel obligat la amendă (nu și celelalte părți implicate în litigiul de fond) și din soluțiile aflate la îndemâna instanței, care poate să revină asupra amenzii (pentru motive de nelegalitate dar, deopotrivă, și pentru motive de netemeinicie) sau să dispună reducerea acesteia. Or, cea mai bine poziționată în a evalua circumstanțele avute în vedere la momentul adoptării unei atare sancțiuni și, în contextul lor, a argumentelor de revenire ori de diminuare a sancțiunii aplicate, nu poate fi decât instanța care a instituit-o.
Consider, din acest motiv, că luarea în discuție a aplicării dispozițiilor art. 127 C. proc. civ. într-o procedură incidentală - cum este cea a reexaminării amenzii judiciare - unui litigiu aflat în curs de judecată pe rolul unei instanțe, a cărei competență în soluționarea acestuia nu a antrenat aplicarea unei atare norme de prorogare legală de competență, nici nu ar putea avea loc, astfel că față de natura procedurii reexaminării amenzii judiciare și de dispozițiile art. 191 C. proc. civ., cererea de reexaminare a amenzii judiciare ce a fost aplicată de instanța (învestiră cu judecata unui litigiu) grefierului de ședință nu ar putea fi soluționată decât de instanța ce a dispus o astfel de măsură. Dezînvestirea ori reînvestirea instanței chemate să judece reexaminarea amenzii judiciare nu poate fi explicată cu trimitere la dispozițiile art. 127 C. proc. civ.