ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1927/2019

HOTĂRÂRE

24.10.2019

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1927/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Decizia nr. 1927

Ședința publică din data de 24 octombrie 2019

Deliberând, asupra conflictului negativ de competență se constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Caraș - Severin, secția I civilă Complet Specializat - conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr. x/2018, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N. și O. au chemat în judecată pe pârâții MINISTERUL PUBLIC-PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL TIMIȘOARA și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CARAȘ-SEVERIN, și au solicitat reîncadrarea și recalcularea salariului brut lunar prin includerea procentului de 4%, prevăzut de O.G. nr. 13/2008, precum și a procentului de 10% prevăzut de Legea nr. 293/2015, respectiv VRS 405 RON+4%+10%, precum și plata diferențelor dintre venitul la care era îndreptățit și venitul efectiv plătit, sume actualizate cu indicele de inflație și plata dobânzii legale la data plății efective.

Au precizat că în perioada 9.04.2015-31.12,2017 reclamanții A., B., C., D., F., E., O. au desfășurat activitate ca și procurori la Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin, că în perioada 9.04.2015-31.12.2017 reclamanta G. și reclamantul K., acesta din urmă până în data de 1.10.2017, au funcționat ca și procurori la Parchetul de pe lângă Judecătoria Reșița, iar de la această dată reclamantul K. a fost transferat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă, că în perioada 15.07.-31.12.2017 reclamantul H. a funcționat ca și procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Reșița, că în perioada 1.06.2017-31.12.2017 reclamanta I. a funcționat ca și procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Reșița, că în perioada 24.07.2017-31.12.2017 reclamantul J. a funcționat ca și procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Reșița, că în perioada 9.04.2015-5.10.2016 reclamantul N. a funcționat ca și procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin, la data de 5.10.2016 fiind eliberat din funcție prin pensionare, că în perioada 9.04.2015-31.12.2015 reclamanta M. a funcționat ca și procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin, iar de la data de 1.01.2016 a fost eliberată din funcție prin pensionare, și că în perioada 20.12.2017-31.12.2017 reclamantul L. a funcționat ca și procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oravița.

Prin sentința nr. 307/08.03.2019 pronunțată de Tribunalul Caraș - Severin, secția I civilă Complet Specializat - conflicte de muncă și asigurări sociale a fost admisă excepția privind necompetența teritorială, invocată din oficiu și s-a declinat competența de soluționare a acțiunii formulată de reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N. și O., în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC-PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL TIMIȘOARA și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CARAȘ-SEVERIN, în favoarea Tribunalului Mehedinți.

În motivare s-a reținut că art. 127 alin. (1) C. proc. civ. în formă în vigoare la data sesizării instanței, a fost supus controlului de constituționalitate, iar prin decizia nr. 290/2018 Curtea Constituțională a constatat că sintagma "de competența instanței la care își desfășoară activitatea", din cuprinsul art. 127 alin. (1) C. proc. civ., precum și sintagma "care își desfășoară activitatea la instanța competentă să judece cauza" din cuprinsul art. 127 alin. (2) C. proc. civ. sunt neconstituționale, respectiv că dispozițiile art. 127 alin. (1), (2) C. proc. civ. sunt constituționale în măsura în care privesc și instanța de judecată în calitate de parte/pârât, în raport de dispozițiile art. 124 alin. (2), art. 21 alin. (3) din Constituție.

S-a mai reținut că art. 127 C. proc. civ. reglementează o competență facultativă determinată de calitatea reclamantului, calitate care trebuie să existe la data sesizării instanței, art. 123 alin. (3) C. proc. civ. prevăzând "când instanța este exclusiv competentă pentru una dintre părți, ea va fi exclusiv competentă pentru toate părțile."

Urmare a declinării, dosarul a fost înregistrat la data de 16.04.2019, sub nr. x/2018, pe rolul Tribunalul Mehedinți, secția conflicte de muncă și asigurări sociale .

La primul termen de judecată din data de 10.05.2019, instanța a dispus emiterea unei adrese către Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin, cu mențiunea de a preciza pentru fiecare reclamant în parte unitatea de parchet la care și-au desfășurat activitatea, raportat la data sesizării instanței, respectiv, 16.11.2018 și, să precizeze data ieșirii la pensie a reclamanților procurori pensionari, în vederea stabilirii competenței teritoriale a instanței în raport de dispozițiile art. 127 C. proc. civ., relațiile solicitate au fost comunicate cu adresa nr. adresa nr. x/2019, iar Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a depus note scrise.

La termenul de judecată din data de 31.05.2019, instanța în baza dispozițiilor art. 139 alin. (5) C. proc. civ., din oficiu, pentru justa soluționare a cauzei și pentru o mai bună administrare a probelor, a dispus disjungerea acțiunii pentru fiecare reclamant în parte și formarea de dosare separate.

Urmare a disjungerii cauza privind pe reclamantul N. a fost înregistrată sub nr. x/2019.

Verificând din oficiu, conform art. 131 alin. (1) C. proc. civ., competența teritorială a Tribunalului Mehedinți, în soluționarea acțiunii deduse judecății, s-au constatat următoarele:

Reclamantul N. fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin, a încetat activitatea prin pensionare la data de 06.10.2016, conform înscrisurilor de la dosar.

Se reține că art. 127 alin. (1), (2), (3) C. proc. civ. reglementează competența facultativă în cauzele în care reclamantul/pârâtul are calitatea de judecător, procuror, asistent judiciar, grefier.

Astfel, art. 127 alin. (1) C. proc. civ. prevede că "Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea".

Art. 127 alin. (3) C. proc. civ. prevede că " dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în cazul…..procurorilor".

Trebuie menționat că prin Legea nr. 310/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 1074/18.12.2018, a fost modificată și completată Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., inclusiv dispozițiile art. 127 C. proc. civ., atât în ceea ce privește conținutul alineatelor existente, cât și în sensul adăugării unui nou alineat -2

Aplicarea legii de procedură civilă este reglementată în Titlul preliminar, Capitolul III art. 24-28 din C. proc. civ.

Astfel, în art. 24 se prevede că "dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor... începute după intrarea acesteia în vigoare."

Art. 25 alin. (1), (2) reglementează legea aplicabilă proceselor în curs, dispunând că procesele în curs de judecată începute sub legea veche, rămân supuse acelei legi. Procesele în curs de judecată la data schimbării instanțelor legal învestite, vor continua să fie judecate de acele instanțe, potrivit legii sub care au început.

Acțiunea dedusă judecății a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Caraș - Severin la data de 16.11.2018, anterior modificării C. proc. civ. prin Legea nr. 310/2018, în cauză rezultând că sunt aplicabile dispozițiile art. 127 C. proc. civ. în formă nemodificată.

Potrivit dispozițiilor art. 127 alin. (3) C. proc. civ. rezultă că pentru a atrage competența uneia dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află parchetul la care își desfășoară activitatea reclamantul, este necesar ca acesta să aibă calitatea de procuror, iar la data formulării acțiunii să își desfășoare activitatea în cadrul parchetului instanței.

Se mai constată că prin decizia în interesul legii nr. 7/2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a reținut că sintagma "instanța la care își desfășoară activitatea", din cuprinsul art. 127 alin. (1) C. proc. civ. trebuie interpretată restrictiv, în sensul că se referă la situația la care judecătorul își desfășoară efectiv activitatea în cadrul instanței competente să se pronunțe asupra cererii de chemare în judecată, în primă instanță.

În raport de dispozițiile procedural civile în materia competenței teritoriale a instanței, aplicabile la data de 16.11.2018 când a fost înregistrată acțiunea pe rolul Tribunalului Caraș-Severin, se constată că în ceea ce-l privește pe reclamant fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin, care a încetat activitatea prin pensionare la data de 06.10.2016, în mod corect acțiunea a fost introdusă la Tribunalul Caraș-Severin, având în vedere interpretările obligatorii date sintagmei "instanța la care își desfășoară activitatea", conform deciziei în interesul legii nr. 7/2016.

În ceea ce privește decizia nr. 290/2018 pronunțată de Curtea Constituțională publicată în Monitorul Oficial nr. 638/23.07.2018, se reține că prin această decizie s-a constatat că "sintagma "de competența instanței la care își desfășoară activitatea" din cuprinsul art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., precum și sintagma "care își desfășoară activitatea la instanța competentă să judece cauza" din cuprinsul art. 127 alin. (2) din C. proc. civ. sunt neconstituționale"

De asemenea, s-a constatat că "dispozițiile art. 127 alin. (1) și (2) din C. proc. civ. sunt constituționale în măsura în care privesc și instanța de judecată în calitate de parte reclamantă/pârâtă".

Din motivarea deciziei nr. 290/2018 rezultă că urmare a constatării neconstituționalității "sintagmei "de competența instanței la care își desfășoară activitatea" din cuprinsul art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., instanța de contencios constituțional a extins controlul și asupra altor dispoziții din același act normativ, care nu pot fi disociate de prevederile care au format obiectul sesizării (pct. 42, 44 din decizie) .

Prin urmare, prin decizia nr. 290/2018 Curtea Constituțională, urmare a constatării neconstituționalității dispozițiilor art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. a extins controlul și asupra dispozițiilor art. 127 alin. (2) C. proc. civ. sub aspectul noțiunii de "judecător" din cuprinsul art. 127 alin. (1) și (2) din C. proc. civ., statuând că își găsește un sens constituțional numai în măsura în care aceasta vizează și instanța de judecată, astfel încât competența facultativă urmează a se aplica și în ipoteza în care instanța de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz (pct. 51 din decizie).

Așa fiind, prin decizia nr. 290/2018 Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. 127 alin. (1), (2) C. proc. civ. sunt constituționale în măsura în care privesc și instanța de judecată în calitate de parte reclamantă/pârâtă.

Trebuie menționat că în acord cu dispozițiile nr. 290/2018, prin Legea nr. 310/2018 au fost modificate dispozițiile art. 127 C. proc. civ., introducându-se un nou alineat - 2

, care prevede că " dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz".

Cât îl privește pe reclamantul procuror pensionar, acestuia nu i se aplică dispozițiile derogatorii ale art. 127 alin. (3) C. proc. civ. în materia competenței teritoriale, fiindu-i aplicabile dispozițiile de drept comun în materia soluționării conflictelor de muncă.

Astfel, art. 210 din Legea dialogului social nr. 62/2011 dispune că " Cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul", care, în cauză, în ce-l privește pe reclamantul procuror pensionar, este Tribunalul Caraș-Severin.

Pentru aceste considerente, Tribunalul Mehedinți, secția conflicte de muncă și asigurări sociale prin sentința nr. 307/2019 din 21 iunie 2019 a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Caraș Severin și a constatat ivit conflictul negativ de competență între instanțe.

Înalta Curte de Casație și Justiție constatând că în cauză există un conflict negativ de competență între cele două instanțe care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență stabilind în favoarea Tribunalului Caraș-Severin, secția I Civilă competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Prin acțiunea de față formulată în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin se solicită reîncadrarea și recalcularea salariului brut lunar prin includerea procentului de 4%, prevăzut de O.G. nr. 13/2008, precum și a procentului de 10% prevăzut de Legea nr. 293/2015, respectiv VRS 405 RON+4%+10%, precum și plata diferențelor dintre venitul la care era îndreptățit și venitul efectiv plătit, sume actualizate cu indicele de inflație și plata dobânzii legale la data plății efective.

Tribunalul Caraș-Severin a fost învestit cu soluționarea unui litigiu căruia i se aplică jurisdicția muncii față de dispozițiile art. 266 din Codul muncii conform cărora "Jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de prezentul cod, precum și a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod.", iar potrivit dispozițiilor art. 269 din Codul muncii "Judecarea conflictelor de muncă este de competența instanțelor judecătorești, stabilite potrivit legii. (2) Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul."

Acțiunea dedusă judecății a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Caraș-Severin la data de 16.11.2018, anterior modificării C. proc. civ. prin Legea nr. 310/2018, în cauză rezultând că sunt aplicabile dispozițiile art. 127 C. proc. civ. în formă nemodificată.

Conform art. 129 din C. proc. civ., necompetența este de ordine publică in cazul încălcării competentei teritoriale exclusive, când procesul este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura.

Potrivit dispozițiilor art. 127 C. proc. civ., referitoare la competența teritorială facultativă:

"(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea. (2) În cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care își desfășoară activitatea la instanța competentă să judece cauza, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii. (3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor."

Prin Decizia Curții Constituționale nr. 290/26.04.2018, publicată în M.Of. nr. 638 din 23 iulie 2018, au fost admise două excepții de neconstituționalitate și s-a constatat că: sintagma "de competența instanței la care își desfășoară activitatea" din cuprinsul art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., precum și sintagma "care își desfășoară activitatea la instanța competentă să judece cauza" din cuprinsul art. 127 alin. (2) din C. proc. civ. sunt neconstituționale; dispozițiile art. 127 alin. (1) și (2) din C. proc. civ. sunt constituționale în măsura în care privesc și instanța de judecată în calitate de parte reclamantă/pârâtă.

Având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 290/2018 și prevederile art. 147 alin. (1) din Constituția României, textul art. 127 alin. (1) C. proc. civ. poate fi considerat ca producând efecte juridice doar în următoarea formă: Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere (...), va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.

Conform art. 127 alin. (3) C. proc. civ., dispozițiile art. 127 alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor.

În speță, reclamantul N. fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin, a încetat activitatea prin pensionare la data de 06.10.2016, conform înscrisurilor de la dosar.

Prin decizia în interesul legii nr. 7/2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a reținut că sintagma "instanța la care își desfășoară activitatea", din cuprinsul art. 127 alin. (1) C. proc. civ. trebuie interpretată restrictiv, în sensul că se referă la situația la care judecătorul își desfășoară efectiv activitatea în cadrul instanței competente să se pronunțe asupra cererii de chemare în judecată, în primă instanță.

Având în vedere aceste prevederi legale și dispozițiile art. 127 alin. (1) și (3) din C. proc. civ. astfel cum au fost ele interpretate de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 7/2016 pronunțată într-un recurs în interesul legii, față de faptul că din datele cauzei și susținerile părților rezultă că reclamantul deține calitatea de fost procuror și ținând seama că reclamantul nu se poate prevala de dispozițiile art. 127 alin. (1) și (3) din C. proc. civ. câtă vreme nu funcționează efectiv în cadrul parchetului de pe lângă instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra cererii de chemare în judecată în mod corect Tribunalul Mehedinți a apreciat că se impune admiterea excepției de necompetență teritorială și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Caraș Severin- instanța judecătorească în a cărei circumscripție se află domiciliul reclamantului.

Față de considerentele anterior expuse, în aplicarea dispozițiilor art. 269 din Codul muncii, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Caraș-Severin.