ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1195/2020

Ședința publică din data de 17 iunie 2020

Analizând recursul în conformitate cu dispozițiile art. 499 teza a II - a C. proc. civ., potrivit cărora "în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare", Înalta Curte constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, la data de 19 mai 2015, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții B., C. și D., lăsarea în deplină proprietate și posesie a imobilului teren, în suprafață de 396 mp, având categoria de folosință intravilan, situat în tarlaua x, parcela x din comuna Malu Mare, sat Malu Mare, județul Dolj.

După un prim ciclu procesual, în care Tribunalul Dolj, prin decizia civilă nr. 769 din 17 aprilie 2019, a admis apelul pârâtelor B. și D. împotriva sentinței civile nr. 9851 din 27 septembrie 2017, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. x/2015, și a dispus anularea sentinței apelate și reținerea cauzei spre rejudecare, prin decizia civilă nr. 2137 din 30 octombrie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2015, Tribunalul Dolj a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții B., C. și D. și a dipus lăsarea, în deplină proprietate și posesie, a imobilului teren, în suprafață de 396 mp, având categoria de folosință intravilan, situat în tarlaua x, parcela x din comuna Malu Mare, sat Malu Mare, județul Dolj, astfel cum a fost identificată de expertul judiciar E. în raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză.

Prin decizia civilă nr. 712/03 iulie 2019, Curtea de Apel Craiova, a respins, ca nefondat, recursul declarat de pârâtele B. și D. împotriva deciziei civile nr. 2137/30 octombrie 2018, pronunțată de Tribunalul Dolj.

La data de 20 martie 2020, pe rolul Curții de Apel Craiova a fost înregistrată contestația în anulare formulată de pârâtele B. și D. împotriva deciziei civile nr. 712 din 03 iulie 2019, pronunțată de aceeași instanță, în dosarul nr. x/2015,

Prin cererea înregistrată la data de 13 noiembrie 2019, petentele B. și D. au formulat cerere de recuzare împotriva doamnei judecător F., membru al completului de judecată învestit cu soluționarea contestației în anulare.

Prin încheierea nr. 134/21 noiembrie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Craiova a respins cererea de recuzare formulată de petentele B. și D. împotriva doamnei judecător F., ca nefondată.

Împotriva încheierii nr. 134/21 noiembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2019, au formulat recurs petentele B. și D..

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 23 decembrie 2019 și a fost repartizat, spre soluționare, completului de filtru nr. 10.

În cuprinsul memoriului de recurs, care a fost completat succesiv la 28 noiembrie 2019, 10 decembrie 2019, 11 decembrie 2019 și 12 decembrie 2019, așa cum reiese din conținutul înscrisurilor aflate la filele x, recurentele B. și D., fără a invoca incidența vreunuia dintre motivele de casare, expres și limitativ prevăzute de dispoziții art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., au învederat că au formulat cerere de ajutor public judiciar aferentă cererii de recuzare. Au mai arătat că cererea de ajutor public judiciar nu a fost semnată și a fost admisă fără ca instanța să le solicite situația veniturilor încasate și fără ca acestea să depună declarația pe proprie răspundere privitoare la împrejurarea dacă au mai beneficiat de ajutor public judiciar în ultimele 12 luni.

În continuare, recurentele au susținut că, față de situația expusă, se impune introducerea în cauză a Consiliului Superior al Magistraturii, a Administrației Prezidențiale, a Guvernului României și a Uniunii Europene.

Cererea de recurs a fost comunicată intimaților A. și C. la data de 13 ianuarie 2020; intimații nu au depus întâmpinare.

Prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului, magistratul asistent raportor a opinat în sensul că: încheierea recurată este susceptibilă de recurs, recursul este exercitat în termenul legal și este legal timbrat, iar cererea de recurs îndeplinește cerințele, stabilite sub sancțiunea nulității, de prevederile art. 486 alin. (1) lit. a), c) și e) din C. proc. civ.

Cu referire la încadrarea criticilor formulate, raportorul a apreciat că aspectele invocate prin memoriul de recurs nu pot fi circumscrise motivelor de casare expres și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., completul de filtru urmând a se pronunța, prioritar, cu privire la admisibilitatea în principiu a recursului din această perspectivă.

Examinând, cu prioritate, admisibilitatea în principiu a recursului din perspectiva posibilității încadrării criticilor formulate în motivele de recurs, prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

La termenul din 17 iunie 2020, completul de filtru, constatând că recursul este legal timbrat și a fost exercitat în termenul legal, iar încheierea curții de apel este susceptibilă de recurs, a rămas în pronunțare asupra admisibilității în principiu a recursului, din perspectiva încadrării criticilor formulate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeași sancțiune intervine și în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488, astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia/unora dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestora, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

În speță, prin încheierea nr. 134 din 21 noiembrie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Craiova a respins, ca nefondată, cererea de recuzare formulată de petentele B. și D. împotriva doamnei judecător F., în calitate de membru al completului de judecată învestit cu soluționarea contestației în anulare formulată de petente împotriva deciziei civile nr. 712 din 03 iulie 2019, pronunțată de aceeași instanță, în dosarul nr. x/2015,

Din practicaua încheierii care face controlul prezentului control judiciar, reiese că judecata cererii de recuzare a fost precedată de admiterea cererii de ajutor public judiciar formulată de petentele B. și D., în sensul scutirii acestora de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, aferentă soluționării cererii de recuzare.

Potrivit dispozițiilor art. 15 alin. (2) din O.U.G. nr. 51/2008:

"Împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii."

Din interpretarea per a contrario a prevederilor legale redate, reiese că încheierea prin care a fost încuviințată cererea de ajutor public judiciar este definitivă, astfel că aceasta nu poate fi supusă cenzurii în recurs.

În speță, în cuprinsul memoriului de recurs nu au fost dezvoltate critici de nelegalitate care să privească încheierea de respingere a cererii de recuzare, supusă controlului de legalitate, și nici nu au fost identificate motive de recurs de ordine publică, în condițiile art. 489 alin. (3) din C. proc. civ., aspectele învederate vizând exclusiv modalitatea de soluționare a cererii de acordare a ajutorului public judiciar.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat împotriva încheierii nr. 134 din data de 21 noiembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de petenta D. împotriva încheierii nr. 134 din data de 21 noiembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019 .

Potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac și se comunică părților, conform art. 427 alin. (1) C. proc. civ.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 iunie 2020.