ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2029/2019

HOTĂRÂRE

08.11.2019

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2029/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Ședința publică din data de 8 noiembrie 2019

Asupra conflictului negativ de competență de față:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea sub nr. x/2017, reclamanta S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar B. S.P.R.L., a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul C., constatarea rezoluțiunii de drept a contractului de vânzare-cumpărare din data de 30 mai 2005 autentificat sub nr. x de către B.N.P. D., încheiat între S.C. A. S.R.L., prin lichidator E., în calitate de vânzătoare și C., în calitate de cumpărător, cu consecința repunerii părților în situația anterioară încheierii contractului.

Prin sentința civilă nr. 3379 din 28 iunie 2018 pronunțată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea s-a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar B. S.P.R.L., în contradictoriu cu pârâtul C..

Prin decizia civilă nr. 25/A din 11 ianuarie 2019, Tribunalul Vâlcea a respins apelul formulat de reclamanta S.C. A. S.R.L., reprezentată prin lichidator B. S.P.R.L. FILIALA CRAIOVA, împotriva sentinței civile anterior menționate.

Împotriva deciziei civile nr. 25/A din 11 ianuarie 2019 a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar B. S.P.R.L., invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recursul a fost înregistrat pe rolul secției I a Curții de Apel Pitești, la data de 19.02.2019.

La data de 9 aprilie 2019, Curtea a invocat, din oficiu, excepția necompetenței funcționale a secției I a Curții de Apel Pitești.

Prin încheierea din 9 aprilie 2019 pronunțată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a scos cauza de pe rolul acestei secții și a înaintat-o, spre competentă soluționare, secției a II-a Civilă a Curții de Apel Pitești.

Pentru a pronunța această hotărâre, în raport cu obiectul cererii - acțiune în constatarea rezoluțiunii contractului de vânzare-cumpărare încheiat de vânzătorul - societate comercială, prin lichidator, în cadrul procedurii lichidării patrimoniului societății, dizolvată conform Legii nr. 31/1990 - a făcut referire la împrejurarea că prin Hotărârea nr. 5 din data de 10 martie 2016, emisă de Colegiul de Conducere al Curții de Apel Pitești, a fost instituit un principiu al specializării între cele două secții civile, stabilindu-se că, începând cu data de 15 martie 2016, toate dosarele în materia litigiilor cu profesioniști să fie preluate de secția a II-a civilă a instanței, indiferent de tribunalul care le-a soluționat pe fond.

Cum litigiul de față privește transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri aparținând societății dizolvate, realizat în procedura lichidării patrimoniului, conform Legii nr. 31/1990, a apreciat cauza ca fiind una din categoria litigiilor cu profesioniști, date spre soluționare în competența secției a II-a a Curții de Apel.

În considerarea celor de mai sus, având în vedere faptul că dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Pitești ulterior datei de 16 martie 2016, a constatat că în mod greșit a fost repartizată cauza secției I a Curții de Apel Pitești și a admis excepția necompetenței funcționale a secției, înaintând recursul spre competentă soluționare secției a II-a Civilă a Curții de Apel Pitești.

Cauza a fost înregistrată pe rolul secției a II a civilă, de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Pitești la data de 15 aprilie 2019, sub nr. x/2017*.

Prin încheierea din 11 iunie 2019, instanța menționată a admis excepția necompetenței materiale procesuale a secției a II a civilă, de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Pitești și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea secției I Civilă a aceleiași instanțe.

A constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat, din oficiu, judecata cauzei și a trimis, de îndată dosarul către Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că, prin Hotărârea nr. 5/2016, Colegiul de Conducere al Curții de Apel Pitești a stabilit că, începând cu data de 15 martie 2016, în vederea echilibrării volumului de activitate între cele două secții civile, dosarele în materia litigiilor cu profesioniști, indiferent de tribunalul care le-a soluționat pe fond, să fie soluționate de secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

În opinia instanței, criteriul de departajare a competenței între cele două secții civile ale Curții de Apel Pitești este legat de natura litigiului, iar nu exclusiv calitatea persoanelor implicate în proces, aceea de profesioniști.

A menționat și interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 18/2016, pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii, ulterioară hotărârii Colegiului de Conducere, care a statuat:

"competența materială procesuală a tribunalelor/secțiilor specializate se determină în funcție de obiectul sau natura litigiilor de genul celor avute în vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ., cu modificările și completările ulterioare".

Așadar, identificarea altor criterii, la care legiuitorul nu s-a oprit anume în cuprinsul art. 226 din Legea nr. 71/2011 nu este permisă, întrucât s-ar adăuga la lege, iar calitatea de profesionist a uneia dintre părți nu poate constitui, prin ea însăși, un astfel de criteriu, contravenind prevederilor art. 122 din C. proc. civ.

Pe de altă parte, a precizat că la calificarea litigiilor ca fiind "cu profesioniști" trebuie avute în vedere activitățile în legătură cu specificul activității comerciale, întreprinse de profesioniști în vederea realizării obiectului lor de activitate, nu și acte sau fapte care nu au nicio legătură cu astfel de activitate, pe care aceștia le săvârșesc nu în considerarea calității de profesionist, ci ca orice subiect de drept, care sunt supuse dreptului comun.

Cum, în speță, se solicită rezoluțiunea de drept a unui contract, a apreciat că litigiul de față nu are legătură cu specificul activității comerciale desfășurate în vederea realizării obiectului de activitate și nu are natura unui litigiu cu profesioniști, de genul celor avute în vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, ci aparține materiei civile propriu-zise, ce revine în competența de soluționare a secției I Civilă a Curții de Apel Pitești, conform hotărârii colegiului de conducere.

A menționat și împrejurarea că secția I Civilă a Curții de Apel Pitești a înțeles să judece apelul în dosarul nr. x/2016, având ca obiect constatarea nulității absolute a aceluiași contract de vânzare cumpărare a cărui rezoluțiune se cere prin cauza de față, însă, în mod inconsecvent, a declinat competența de soluționare a prezentului recurs.

Curtea a reținut și prevederile art. 132 alin. (3) coroborat cu cele art. 136 din C. proc. civ., precum și faptul că, în soluționarea unui alt recursul în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat, prin decizia nr. 17/2018 că:

"în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 129 alin. (3), art. 130 alin. (2) și (3), art. 131, art. 136 alin. (1), art. 200 alin. (2) din C. proc. civ. și ale art. 35 alin. (2) și art. 36 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, necompetența materială procesuală a secției/completului specializat este de ordine publică."

III. Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești, secția I civilă, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 133 pct. 2 C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces, iar potrivit dispozițiilor art. 136 alin. (1) C. proc. civ., dispozițiile privitoare la conflictul de competență se aplică prin asemănare și în cazul secțiilor specializate ale aceleiași instanțe judecătorești.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte constată că cele două secții ale Curții de Apel Pitești, secția I civilă și secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal - s-au declarat deopotrivă necompetente să judece recursul formulat în aceeași cauză, că declinările de competență între secțiile sesizate sunt reciproce și că cel puțin una dintre cele două secții este competentă să soluționeze recursul.

Fiind îndeplinite condițiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluționarea prezentului conflict negativ de competență, prin emiterea regulatorului de competență.

Se reține că în speță, reclamanta, o societate comercială aflată în lichidare, a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul - persoană fizică, constatarea rezoluțiunii de drept a unui contract de vânzare-cumpărare încheiat între părți, cu consecința repunerii părților în situația anterioară încheierii contractului.

De asemenea, atât în cadrul Tribunalului Vâlcea cât și în cadrul Curții de Apel Pitești au fost înființate și funcționează secții specializate, în conformitate cu dispozițiile art. 35 alin. (2) și art. 36 alin. (3) din Legea nr. 304/2004.

În consecință, având în vedere că obiectul recursului formulat în cauză este decizia civilă nr. 25/A pronunțată la data de 11 ianuarie 2019 de Tribunalul Vâlcea, secția I Civilă, competența de soluționare a recursului revine secției din cadrul Curții de Apel corespunzătoare secției din cadrul Tribunalului care a soluționat apelul.

În cauză, invocarea excepției de necompetență funcțională prin raportare la obiectul pricinii direct în recurs, este de natură a aduce în discuție chiar competența materială a instanțelor de fond, cu nerespectarea dispozițiilor legale privind invocarea excepției de necompetență.

În plus, potrivit Deciziei nr. 18/2016 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii, evocată în speță, "competența materială procesuală a tribunalelor/secțiilor specializate se determină în funcție de obiectul sau natura litigiilor (...)".

În considerarea acestei decizii, calificarea litigiilor trebuie făcută în raport de obiectul acestora, în speță trebuind a fi determinat dacă procesul se desfășoară în strânsă legătură cu activitatea specifică desfășurată de profesionist, în vederea realizării obiectului său de activitate.

Or, sub acest aspect, se constată că obiectul cererii introductive vizează rezoluțiunea de drept a unui contract ce nu are o legătură specifică cu desfășurarea activității comerciale a profesionistului, ci aparține materiei civile propriu-zise.

Pentru toate aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești, secția I civilă.