ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1482/2019

Ședința publică din data de 25 septembrie 2019

Asupra conflictului negativ de competență, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 02.04.2018 pe rolul Tribunalului Hunedoara, secția I civilă, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtele Administrația Parcului Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina R.A. și Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să oblige pârâții la recunoașterea gradului profesional de inginer silvic, conform art. 7 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 59/2000 și la modificarea în mod corespunzător a contractului individual de muncă nr. x/01.05.2010 și a statului de funcții, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 1528/01.10.2018, Tribunalul Hunedoara, secția I civilă a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Hunedoara a notat că reclamantul, angajat ca șef de pază în cadrul pârâtei Administrația Parcului Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina R.A., conform contractului individual de muncă nr. x/01.05.2010, cu gradul profesional de tehnician silvic principal I, având statut de personal silvic, astfel cum este reglementat de O.U.G. nr. 59/2000, a solicitat prin cererea dedusă judecății recunoașterea gradului profesional de inginer silvic, conform art. 7 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 59/2000.

În continuare, a evocat dispozițiile art. 7 alin. (1) lit. a) și art. 11 din O.U.G. nr. 59/2000 și ale art. 1 și 3 din Ordinul nr. 115/2002 pentru aprobarea Regulamentului privind atribuțiile, constituirea și funcționarea comisiilor de încadrare și promovare a personalului silvic pe grade profesionale și gradații, emis de Ministrul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor și a apreciat că litigiul este de competența instanței de contencios administrativ; aceasta, întrucât, în conformitate cu art. 58 alin. (1) din O.U.G. nr. 59/2000, personalului silvic i se aplică prevederile Legii nr. 188/1999, care trimit, în mod expres, la instanța de contencios administrativ (art. 109 din lege), iar potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, "litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

Pe cale de consecință, Tribunalul Hunedoara, secția I civilă a reținut că, întrucât comisia competentă să dispună încadrarea/promovarea personalului silvic din categoria din care pretinde reclamantul că face parte funcționează în cadrul Regiei Naționale a Pădurilor, instituție publică centrală, competența soluționării cauzei aparține Curții de Apel București.

Prin sentința civilă nr. 245/23.01.2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a hotărî astfel, după ce a recunoscut că în speță sunt incidente dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data sesizării instanței, potrivit cărora reclamantul are dreptul să aleagă între instanțele de la domiciliul său și cele de la sediul pârâtului, a apreciat că, prin învestirea Tribunalului Hunedoara, reclamantul și-a manifestat opțiunea în favoarea instanțelor de la domiciliul său.

Prin sentința civilă nr. 128/15.05.2019, Curtea de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, reținând că obiectul acțiunii nu are legătură cu materia contenciosului administrativ, întrucât pârâtele nu acționează în calitate de autorități publice și în regim de putere publică, a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Hunedoara, secția I civilă.

Existența conflictului negativ de competență a fost constatată prin sentința civilă nr. 756/10.07.2019 a Tribunalului Hunedoara, secția I civilă, care a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Analizând actele dosarului din perspectiva conflictului de competență ivit în soluționarea litigiului și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 133 alin. (2) teza a II-A C. proc. civ., există conflict de competență dacă, în cazul declinărilor succesive, ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior și-au declarat necompetența.

Declinările succesive expuse anterior relevă, așadar, existența conflictului.

Conform art. 136 alin. (2) rap. la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., conflictul de competență se soluționează de secția instanței imediat superioare și comune instanțelor aflate în conflict corespunzătoare secției înaintea căreia s-a ivit conflictul.

Cum, în speță, conflictul negativ de competență s-a ivit în fața Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, competența soluționării acestuia aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în favoarea căreia competența urmează să fie declinată, în baza art. 136 alin. (2), raportat la art. 135 alin. (1), cu aplicarea art. 132 alin. (3) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Declină competența de soluționare a conflictului negativ de competență în favoarea secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 septembrie 2019.