ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 756/2018

Asupra recursului civil de fața, constata următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei. Cornetu la data de 11.03.2011, sub nr. x/1748/2011, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtul B., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună partajul bunurilor comune, dobândite de părți în timpul căsătoriei.

Prin sentința nr. 2011 din 02.06.2015, Judecătoria Cornetu a respins, ca neîntemeiată, acțiunea reclamantei.

Prin decizia nr. 3138/A din 11 septembrie 2017, Tribunalul Ilfov, secția civilă, a respins, ca tardiv, apeiul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței nr. 2011 din 02.06.2015 a Judecătoriei Cornetu.

împotriva acestei din armă decizii reclamanta a declarat recurs.

Cererea de recurs a fost înaintată de Tribunalul Ilfov, spre soluționare, Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La termenul din 14 martie 2018, Înalta Curte de Casație si Justiție a invocat, din oficiu, excepția necompetenței materiale în soluționarea recursului, pe care o va admite, pentru considerentele care succed.

Potrivit dispozițiilor art. 3 pct. 3 din Codul de procedură civilă de la 1865, "Curțile de apel judecă, ca instanțe de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în apel sau împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum și în orice alte cazuri expres prevăzute de lege".

Art. 4 pct. l din C. proc. civ. de la 1865 prevede că Înalta Curte de Casație și Justiție, judecă recursurile declarate împotriva hotărâriior curților de apel și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege".

Alt. 21 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară stabilește competența Secțiilor I civilă, a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție de a judeca recursul împotriva hotărâriior pronunțate de curțile de apel.

Intenția legiuitorului, ce reiese din interpretarea sistematică și logică a textelor legale menționate este aceea că judecata căilor de atac se face prin luarea în considerare a organizării ierarhice a instanțelor de judecată, învestirea instanțelor de control judiciar făcându-se din treaptă în treaptă, fără a se trece peste o instanță de la un nivei intermediar.

Astfel, principiul de bază a! organizării justiției este acela al jurisdicției multiple, la instanțe de grad diferit, prin controlul judiciar al instanței superioare în grad asupra hotărârilor pronunțate de instanțele de grad inferior. Acest principiu se realizează prin organizarea judecătorească pe patru niveluri de judecată, specifică fiind instituția controlului ierarhic, al instanței imediat superioare, care verifică temeinicia și legalitatea hotărâriior instanțelor inferioare.

Constituirea ierarhică a instanțelor judecătorești rezultă atât din dispozițiile art. 126 alin. (1) din Constituție, cât și din prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, reglementarea competenței materiale a instanțelor având caracter imperativ și de ordine publică.

Cum, în speță, reclamanta a declarat recurs împotriva unei decizii pronunțate de Tribunalul Ilfov în apel, față de considerentele expuse, raportate la cele ale art. 159 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ. de la 1865, reiese cu evidență că instanța ierarhic superioară competentă să soluționeze recursul declarat împotriva deciziei Tribunalului Ilfov este Curtea de Apel București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția necompetenței materiale a înaltei Curți de Casație și Justiție.

Declină în favoarea Curții de Apel București competența de soluționare a recursului declarat de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 3138/A din 11 septembrie 2017 a Tribunalului Ilfov, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 martie 2018.