ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 16/2020

Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei:

Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Corabia la data de 24 aprilie 2019, sub nr. x/2019, contestatorul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești a solicitat, în contradictoriu cu intimații A. și B.E.J. B., pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea Încheierii nr. 58 din data de 4 aprilie 2019 emisă de B.E.J. B. în dosarul de executare nr. x/2017 și întoarcerea executării silite prin restabilirea situației anterioare, în sensul obligării intimatei la restituirea sumei de 888 RON către contestator.

2.1. Prin Sentința civilă nr. 645 din data de 8 iulie 2019, Judecătoria Corabia a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței, invocată de către intimata A. prin întâmpinare, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești.

Pentru a hotărî astfel, în esență, Judecătoria Corabia a apreciat că, în cauză, își găsește aplicabilitatea Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 7/2016, care, soluționând recursul în interesul legii, a stabilit că sintagma "instanța la care își desfășoară activitatea" din cuprinsul art. 127 alin. (1) C. proc. civ. trebuie interpretată restrictiv, în sensul că se referă la situația în care judecătorul își desfășoară efectiv activitatea în cadrul instanței competente să se pronunțe asupra cererii de chemare în judecată în primă instanță.

A reținut că, la parag. 81 al acestei decizii, s-a arătat faptul că, în cadrul parchetelor funcționează atât procurori, cât și grefieri, sintagma utilizată de legiuitor în cuprinsul art. 127 alin. (3) din C. proc. civ. "se aplică în mod corespunzător" trebuie înțeleasă ca referindu-se la desfășurarea activității în cadrul unei unități de parchet ce funcționează pe lângă instanța arătată la alin. (1), indiferent dacă este vorba despre un procuror sau un grefier.

Totodată, a constatat că, la parag. 82 din aceeași decizie, s-a reținut că argumentul potrivit căruia art. 127 alin. (3) C. proc. civ. este o normă cu caracter special, care este de strictă interpretare, ceea ce exclude o interpretare extensivă, nu subzistă câtă vreme textul nu exclude expres de la aplicare nicio categorie de grefieri, iar obligația de păstrare a aparenței de imparțialitate se impune și în raport cu grefierii care funcționează la parchetele de pe lângă instanțe.

Judecătoria Corabia a avut în vedere și faptul că, prin Decizia nr. 290/2018, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitatea a dispozițiilor art. 127 alin. (1) și (2) C. proc. civ., reținând faptul că există elemente obiective care conduc în mod întemeiat la îndoieli cu privire la imparțialitatea judecătorului, întrucât instanța din care face parte cumulează competența jurisdicțională cu calitatea de parte în proces.

În speță, a reținut faptul că intimata A. are calitatea de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești și nu are competență jurisdicțională raportat la prezenta cauză, aspect ce reiese din adeverința nr. x/2019.

Prin urmare, având în vedere faptul că debitorul are sediul în Pitești, Bd. x, județul Argeș și nu a făcut dovada că executarea silită împotriva sa se desfășoară în altă localitate, a făcut aplicarea dispozițiilor art. 714 alin. (1) raportat la art. 651 C. proc. civ., apreciind că instanța competentă a soluționa pricina este Judecătoria Pitești.

De asemenea, a reținut și faptul că pe rolul Judecătoriei Pitești există altă contestație la executarea care vizează aceleași acte de executare.

2.2. Învestită cu soluționarea cauzei, Judecătoria Pitești, secția civilă, prin Sentința civilă nr. 6962 din data de 22 noiembrie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2019, a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată de contestator, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Corabia, a constatat existența unui conflict negativ de competență între Judecătoria Pitești și Judecătoria Corabia, a dispus suspendarea judecății și înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului de competență.

Judecătoria Pitești, în esență, față de dispozițiile art. 714 alin. (1) raportat la art. 651 alin. (1) C. proc. civ., a reținut că legiuitorul a stabilit, în materia contestațiilor la executare, a cererilor de încuviințare a executării silite, precum și a oricăror alte incidente apărute în cursul executării silite, o competență teritorială exclusivă în favoarea judecătoriei în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

Însă, a constatat că în cauza dedusă judecății își găsesc pe deplin aplicabilitatea dispozițiile art. 127 C. proc. civ. potrivit cărora:

"(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea. (2) În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competența instanței la care acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii. (21) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz. (3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor".

Totodată, a avut în vedere și dispozițiile art. 116 C. proc. civ., care prevăd că, în toate cazurile de competență teritorială alternativă, alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente revine reclamantului.

A constatat că intimata A. are calitatea de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești, unitate de parchet ce funcționează pe lângă instanța arătată la alin. (1) și (2) ale art. 127 C. proc. civ.

Astfel a reținut că, în cauză, operează o prorogare legală de competență teritorială în favoarea Judecătoriei Corabia, instanță judecătorească de același grad aflată în circumscripția Curții de Apel Craiova, învecinată cu Curtea de Apel Pitești, în a cărei circumscripție se află Judecătoria Pitești - instanța care ar fi fost competentă să judece contestația la executare și cererea de întoarcere a executării silite.

De asemenea, a arătat că această soluție este în acord și cu Decizia nr. 7 din data de 16 mai 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență:

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că Judecătoria Corabia și Judecătoria Pitești și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, prezentul conflict negativ de competență fiind generat de constatările diferite ale celor două judecătorii cu privire la dispozițiile în temeiul cărora se stabilește instanța competentă teritorial a judeca pricina.

Astfel, ambele instanțe au reținut că, în materia contestației la executare, competența teritorială se determină potrivit normei cuprinse la art. 714 alin. (1) raportat la art. 651 alin. (1) C. proc. civ., însă, Judecătoria Pitești, raportat la calitatea intimatei A. de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești, a făcut aplicarea art. 127 C. proc. civ.

În speță, prin cererea înregistrată la data de 24 aprilie 2019 pe rolul Judecătoriei Corabia, contestatorul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești a formulat contestație la executare și cerere de întoarcere a executării silite, solicitând să se dispună anularea Încheierii nr. 58 din data de 4 aprilie 2019 emisă de B.E.J. B. în dosarul de executare nr. x/2017 și întoarcerea executării silite prin restabilirea situației anterioare, în sensul obligării intimatei A. la restituirea sumei de 888 RON către contestator.

Contestația la executare este de competența exclusivă a instanței de executare, așa cum rezultă din prevederile art. 714 alin. (1) coroborat cu art. 651 alin. (3) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 6 din O.U.G. nr. 1/2016, și care prevede, în noua redactare, că "Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe".

Conform dispozițiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

În cauză, Judecătoria Pitești, prin încheierea din data de 14 februarie 2017 pronunțată în dosarul nr. x/2017, a admis cererea formulată de creditoarea A. și a încuviințat executarea silită împotriva debitorului Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, în dosarul execuțional nr. x/2017 deschis la B.E.J. B., reținând și că este competentă să soluționeze cererea în raport de dispozițiile art. 651 alin. (1) și art. 666 C. proc. civ.

Cum cererea de încuviințare a executării silite a fost admisă prin încheierea din data de 14 februarie 2017 a Judecătoriei Pitești, competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestație la executare și întoarcerea executării aparține judecătoriei care a încuviințat cererea de executare silită, și anume Judecătoria Pitești, ca instanță de executare.

Această apreciere dă eficiență principiului unicității instanței de executare, care presupune că una și aceeași instanță soluționează atât cererile de încuviințare a executării silite, cât și contestațiile la executare, ca instanță de executare.

Prin urmare, față de cele anterior reținute și de temeiurile de drept evocate, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a pricinii în favoarea Judecătoriei Pitești, secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești, secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 ianuarie 2020.

Procesat de GGC - CL