ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 04.11.2013

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5003/2013

HOTĂRÂRE
04.11.2013
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5003/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra conflictului

de competență constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul

Judecătoriei Cornetu la data de 11 mai 2012, petenta SC W. SRL a solicitat

instanței anularea Procesului-verbal de constatare și sancționare a

contravenției din 10 aprilie 2012 întocmit de intimata C.N.A.D.N.R. - S.A.

CESTRIN, întocmit întrucât prepusul petentei a circulat fără rovinietă.

Prin Sentința nr.

4375 din 5 iunie 2013, Judecătoria Cornetu a declinat competența de soluționare

a cauzei în favoarea Judecătoriei Tulcea în raport de prevederile art. XXIII

alin. (1) și (4) din Legea nr. 2 din 1 februarie 2013 privind unele măsuri

pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea

punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă,

raportat la art. 10

1

din O.G. nr. 15/2002, privind aplicarea

tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri

naționale din România, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 2 din 1

februarie 2013, reținându-se competentă teritorial instanța în circumscripția

căreia se află sediul contravenientului.

Prin Sentința nr.

2985 din 16 septembrie 2013, Judecătoria Tulcea și-a declinat, la rândul său,

competența în favoarea Judecătoriei Cornetu, reținând că se pune problema

interpretării dispozițiilor art. XXIII alin. (1) din Legea nr. 2 din 1

februarie 2013 și, implicit, a aplicării în timp a legii, considerându-se că în

speță este competentă teritorial exclusiv judecătoria în a cărei circumscripție

a fost săvârșită contravenția și, constatând ivit conflictul negativ de

competență, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Analizând lucrările

dosarului, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit

dispozițiilor art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al

contravențiilor, competența soluționării plângerii împotriva procesului-verbal

de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii aparține judecătoriei în

a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.

Legea nr. 2/2013

privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și

pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de

procedură civilă, aduce modificări O.G. nr. 2/2001, prin art. III alin. (2)

care introduce după art. 10 din O.G. nr. 15/2002, art. 10

1

:

"prin derogare de la dispozițiile O.G. nr. 2/2001 (...) plângerea,

însoțită de copia procesului-verbal de constatare a contravenției, se introduce

la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul

contravenientul."

Această normă de

competență teritorială derogatorie de la dispozițiile O.G. nr. 2/2001 este

cuprinsă în Secțiunea a 2-a din Legea nr. 2/2013, ce poartă denumirea de

Modificarea și completarea unor acte normative în materie contravențională și

în materia contenciosului administrativ și fiscal, legiuitorul făcând, așadar,

distincția între cele două materii.

Însă, potrivit

dispozițiilor art. XXIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013, cuprinse în capitolul

Dispoziții tranzitorii și finale: "procesele în primă instanță, precum și

căile de atac în materia contenciosului administrativ și fiscal, în curs de

judecată la data schimbării, potrivit dispozițiilor prezentei legi, a

competenței instanțelor legal învestite se judecă de instanțele devenite

competente potrivit prezentei legi."

De asemenea, alin.

(2) și (3) din art. XXIII precizează în mod detaliat la ce instanțe și la ce

cauze se referă alin. (1), respectiv: (2) "Recursurile aflate pe rolul

Înaltei Curți de Casație și Justiție - secția de contencios administrativ și

fiscal la data intrării în vigoare a prezentei legi și care, potrivit prezentei

legi, sunt de competența curților de apel, se trimit la curțile de apel"

și (3) "Procesele în curs de judecată în primă instanță în materia

contenciosului administrativ și fiscal aflate la data intrării în vigoare a

prezentei legi pe rolul curților de apel și care, potrivit prezentei legi, sunt

de competența tribunalelor se trimit la tribunale."

Drept urmare, din

interpretarea teleologică și sistematică a dispozițiilor legii, se constată că

art. XXIII din Legea nr. 2/2013 se referă în mod restrictiv la procesele în

materia contenciosului administrativ și fiscal, nu și în materie

contravențională. Totodată, prevederile Legii nr. 2/2013 se impun a fi

interpretate în mod unitar, deoarece prin acest act normativ se aduc modificări

în mai multe materii (procedură penală, contravenții, contencios administrativ

și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale), iar dispozițiile art. XIII

alin. (1) se referă doar la procesele în materia contenciosului administrativ

și fiscal, nefiind posibilă o interpretare extensivă, în sensul că ar fi

aplicabile și proceselor în alte materii.

Așadar, de vreme ce

art. XXIII nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la materia

contravențională, prevederile Legii nr. 2/2013, referitoare la modificarea

competenței în această materie, vor fi aplicabile, conform regulii instituite

de art. 725 alin. (2) C. proc. civ., doar proceselor începute după intrarea în

vigoare a noii norme de competență, nu și celor în curs de soluționare.

Or, în speță,

plângerea contravențională a fost introdusă anterior adoptării Legii nr.

2/2013, la data de 11 mai 2012.

Locul săvârșirii

contravenției reținute în sarcina petentei a fost A2 km 12 + 450 m, localitatea

Glina, județul Ilfov, care se află în circumscripția Judecătoriei Cornetu, așa

încât această instanță este competentă să soluționeze cauza, potrivit art. 32

alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, având în vedere caracterul absolut al

competenței teritoriale reglementate în materie contravențională.

Față de cele ce

preced, soluționarea pricinii este de competența Judecătoriei Cornetu, în

favoarea căreia urmează a fi stabilită.

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică astăzi, 4 noiembrie 2013.

Procesat

de GGC - AZ

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-11-04
0,98
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5004/2013
Asupra conflictului de competență constată următoarele: Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la data de 28 octombrie 2011, petenta SC S.S. SRL a solicitat instanței anularea Procesului-verbal de constatare și sancționare
ÎCCJ 2013-11-04
0,97
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5001/2013
Asupra conflictului de competență constată următoarele: Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu la data de 4 ianuarie 2013, petenta SC G.I. SRL a solicitat instanței anularea Procesului-verbal de constatare și sancționare
ÎCCJ 2013-09-13
0,97
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3771/2013
Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra conflictului de competență de față, constată următoarele: Prin plângerea înregistrată la Judecătoria Tulcea sub nr. 7613/327 din 28 octombrie 2011 petenta SC S.S. SA a contestat proce
ÎCCJ 2013-11-07
0,97
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5090/2013
Asupra conflictului de competență constată următoarele: Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanța la data de 30 martie 2011 petenta SC P. SRL a solicitat instanței anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a
ÎCCJ 2013-10-07
0,97
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4311/2013
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin procesul-verbal de constatare a contravenției din 10 septembrie 2012 a fost sancționată contravențional petenta L.C.V. pentru săvârșirea, în data de 25 august 2012 ora 3:15 în locul A2 km 12
Sursă