ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1455/2019

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București sub nr. x/2011, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții S.C. B. S.R.L. (fostă S.C. C. SRL), D. și E., ca prin hotărârea ce va pronunța:

1 - să se constate încălcarea de către pârâți a drepturilor de autor ale reclamantei, anume încălcarea prevederilor art. 3, art. 7 lit. f), art. 10 lit. a) și d), art. 12, art. 13 lit. a) și f), art. 39 alin. (1), art. 88 alin. (1) din Legea nr. 8/1996, prin fapta ilicită de a publica neautorizat, în data de 17 octombrie 2010, în revista C. (format tipărit și electronic) imaginea reclamantei, expusă într-o fotografie privată, ce o înfățișează în domiciliul său și o poziție indecentă, care însoțește articolul publicat la aceeași dată sub titlul "F.", articol semnat de pârâtul E., fără ca între reclamantă și pârâți să existe o convenție sau un contract de cesionare privind difuzarea imaginii sale, și fără a fi remunerată.

2 - obligarea pârâților de a-i acorda în solidar daune morale, în cuantum de 300.000 RON noi (trei sute mii), sumă ce va fi actualizată la valoarea corespunzătoare datei la care sentința pronunțată va rămâne definitivă, pentru daunele morale pe care aceștia le-au provocat reclamantei prin încălcarea drepturilor sale morale și patrimoniale, supunând-o oprobiului public privind imaginea sa, motiv pentru care starea sa de sănătate a avut de suferit. Moralul reclamantei a avut de suferit, iar datorita expunerii sale publice într-o poziție indecentă nu a mai putut ulterior să își găsească un loc de muncă sau să profeseze în mod independent una din cele patru ocupații liberale pentru care s-a pregătit.

3 - obligarea pârâtei S.C. C. S.R.L. de a-i acorda un procent, ce va fi stabilit de către instanță, din încasările pe care aceasta le-a realizat pe nedrept prin vânzarea tirajului din data de 17 octombrie 2010, imaginea sa fiind multiplicată fără drept cu această ocazie.

4 - obligarea pârâtei S.C. C. S.R.L. de a șterge fotografia difuzată în format electronic și care se regăsește pe site-ul www.x.ro din data de 17 octombrie 2010.

5 - obligarea tuturor pârâților la a-i cere scuze reclamantei în mod public, printr-un comunicat ce va fi publicat pe site-ul www.C..ro și va fi afișat la loc vizibil și cu caractere vizibile.

6 - obligarea pârâților la plata daunelor cominatorii în favoarea statului, în cazul în care aceștia nu vor pune în aplicare sentința ce urmează a se pronunța.

Prin Sentința civilă, nr. 2237 din 12 decembrie 2012, Tribunalul București, secția a III-a civilă, a respins, ca neîntemeiată, cererea precizată, formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții S.C. B. S.R.L. (fostă S.C. C. SRL), D. și E..

Împotriva sentinței tribunalului reclamanta A. a declarat apel.

Prin Încheierea din 3 septembrie 2013, Curtea de Apel București, secția a IX-a civilă, și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și asigurări sociale a dispus suspendarea judecării cauzei, în baza dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006, până la finalizarea procedurii de faliment simplificat deschis prin Încheierea din data de 6 decembrie 2012 a Tribunalul București, secția a VII-a civilă, cu privire la intimata-pârâtă S.C. B. S.R.L..

Dosarul a fost înaintat la Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, potrivit Rezoluției din data de 28 februarie 2014, având în vedere Hotărârea secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 52 din data de 23 ianuarie 2014, prin care s-a dispus desființarea secției a IX-a civilă, și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și asigurări sociale.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, la data de 28 martie 2014, sub nr. x/2011*.

Prin Încheierea din 15 noiembrie 2017 s-a dispus repunerea cauzei pe rol ca urmare a încetării cauzelor care au motivat suspendarea.

La același termen s-a pus în vedere apelantei să indice domiciliile intimaților-pârâți persoane fizice, care inițial au fost citați la sediul pârâtei persoană juridică, în prezent radiată.

Prin Încheierea din 10 ianuarie 2018, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a dispus suspendarea judecării cauzei, în baza dispozițiilor art. 155

1

C. proc. civ., pentru neîndeplinirea de către apelantă a obligației de a indica domiciliile intimaților persoane fizice.

La 28 decembrie 2018 apelanta a depus o cerere prin care solicita repunerea cauzei pe rol, fără a indica domiciliile intimaților-pârâți.

În vederea discutării cererii de repunere pe rol s-a acordat termen la 20 februarie 2019.

La aceeași dată, prin e-mail, reclamanta a trimis o cerere prin care indica domiciliile intimaților-pârâți.

La același termen s-a dispus citarea intimaților-pârâți la domiciliile indicate și s-a invocat din oficiu excepția perimării, dispunându-se citarea apelantei cu mențiunea că excepția perimării urmează a fi discutată la termenul următor cu procedură completă.

Repunerea cauzei pe rol s-a dispus la termenul din 17 aprilie 2019.

Prin Decizia nr. 714A din 8 mai 2019, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a constatat perimată cererea de apel formulată de apelanta-reclamantă A. împotriva Sentinței civile nr. 2237 din 12 decembrie 2012, pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă.

La adoptarea soluției, Curtea de apel a reținut următoarele:

Potrivit art. 248 alin. (1) teza I C. proc. civ., "Orice cerere de ... apel ... se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an ...".

S-a constatat că judecata cauzei s-a suspendat la data de 10 ianuarie 2018 în baza dispozițiilor art. 155

1

C. proc. civ., pentru neîndeplinirea de către apelantă a obligației de a indica domiciliile intimaților persoane fizice.

Deși, formal, apelanta a depus cererea de repunere pe rol a cauzei la 28 decembrie 2018, partea nu a îndeplinit obligațiile puse în sarcina sa, obligații a căror neîndeplinire a și determinat suspendarea cauzei în temeiul art. 155

1

C. proc. civ. Neîndeplinirea acestor obligații a și condus la imposibilitatea discutării cererii de repunere pe rol la termenul acordat în acest scop, anume 20 februarie 2019, dată pentru care intimații persoane fizice nu au putut fi legal citați.

S-a arătat că apelanta și-a îndeplinit obligația de indicare a domiciliului intimaților-pârâți abia la data de 20 februarie 2019.

Potrivit art. 249 C. proc. civ., "Perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes".

Instanța a avut în vedere că practic, primul act care în mod real a fost realizat de apelantă în vederea soluționării apelului a fost cel prin care a indicat domiciliul intimaților-pârâți, ceea ce a permis citarea acestora și discutarea cererii de repunere pe rol la termenul următor: 17 aprilie 2019.

Prin urmare, instanța de apel a constatat că suspendarea cauzei, dispusă prin Încheierea din 10 ianuarie 2018 ca urmare a neîndeplinirii de către apelantă a obligației de indicare a domiciliului pârâților, a durat până la 17 aprilie 2019, când s-a dispus repunerea cauzei pe rol, iar primul act de procedură făcut de apelantă în vederea judecării procesului a fost realizat la data de 20 februarie 2019, când a depus cererea prin care a indicat domiciliul intimaților-pârâți, îndeplinindu-și astfel obligația care condusese la suspendarea cauzei, acest act având și efectul întreruptiv al termenului de perimare, în condițiile art. 249 C. proc. civ.

S-a reținut că cererea de repunere pe rol, deși formulată înlăuntrul termenului de 1 an de la suspendare, nu intră în categoria actelor avute în vedere de art. 249 C. proc. civ. și, prin urmare, nu a întrerupt cursul perimării, întrucât prin ea nu se punea capăt situației care a justificat suspendarea cauzei, pasivitatea apelantei în îndeplinirea obligațiilor procesuale ce îi reveneau persistând și după această dată, până la 20 februarie 2019, când aceste obligații au fost îndeplinite. Ca atare, ea nu poate fi considerată ca fiind realizată în vedere judecării procesului și, prin urmare, nu a condus la întreruperea termenului de perimare.

Cum de la data suspendării judecării apelului și până la data împlinirii termenului de perimare niciuna dintre părți nu a realizat vreun act de procedură valid în vederea judecării cauzei, instanța de apel a constatat că apelul a rămas în nelucrare din culpa părților mai mult de un an, motiv pentru care, în baza dispozițiilor art. 248 alin. (1) și art. 253 C. proc. civ., instanța a constatat perimată cererea de apel.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta A..

În cuprinsul cererii de recurs reclamanta a invocat prevederile art. 248 C. proc. civ., potrivit cărora partea nu se socotește în vină când actul de procedură urma să fie îndeplinit din oficiu, făcând referire la faptul că deși radierea pârâtei S.C. B. s-a pronunțat la data de 20 septembrie 2016, instanța a lăsat cauza în nelucrare până în anul 2017, când s-a acordat termen la 15 noiembrie 2017.

Se mai arată că la termenul din 11 ianuarie 2018 instanța a dispus suspendarea cauzei în temeiul prevederilor art. 155

1

C. proc. civ., pentru neîndeplinirea de către reclamantă a obligației de a indica domiciliile intimaților persoane fizice, însă a fost întrerupt cursul perimării prin formularea unei cereri de repunere pe rol la data de 28 decembrie 2018, ulterior fiind depusă la instanță și o cerere cu datele de contact ale intimaților.

Reclamanta învederează că, după depunerea cererii de repunere pe rol a cauzei, instanța a acordat termen la data de 20 februarie 2019, când cauza a fost amânată pentru a fi citați intimații, iar în citația primită pentru termenul de la 17 aprilie 2019 se menționează că termenul este acordat pentru discutarea excepției perimării cererii de apel. În opinia recurentei, se impunea ca mai întâi să fie discutată excepția perimării, urmând ca în funcție de hotărârea instanței să își îndeplinească sau nu obligația de a indica domiciliile intimaților, deoarece în situația prezentată a fost pusă în situația să consume timp și energie pentru a face demersuri în vederea obținerii datelor de contact/domiciliile acestora.

Având în vedere că cererea de repunere pe rol a fost formulată înainte de împlinirea termenului de un an se solicită admiterea recursului.

Înalta Curte a constatat nefondat recursul pentru considerentele expuse mai jos.

Cu titlu prealabil, Înalta Curte constată că argumentele critice expuse de recurentă pot fi circumscrise motivului de nelegalitate reglementat de punctul 5 al art. 304 C. proc. civ.

Conform prevederilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ. "Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an. Partea nu se socotește în vină, când actul de procedură urma să fie îndeplinit din oficiu."

Prin Încheierea din 10 ianuarie 2018 Curtea de Apel București a dispus suspendarea judecării apelului în temeiul prevederilor art. 155

1

C. proc. civ., pentru neîndeplinirea de către apelantă a obligației de a indica domiciliile intimaților-pârâți persoane fizice.

La data de 28 decembrie 2018 reclamanta A. a formulat cerere de repunere pe rol.

Instanța a stabilit termen în vederea discutării cererii de repunere pe rol la data de 20 februarie 2019, dispunând citarea apelantei-reclamante pentru acest termen cu mențiunea de a indica domiciliile pârâților.

La termenul din 20 februarie 2019, reclamanta a depus în ziua ședinței o cerere prin care a solicitat judecarea cauzei în lipsă, indicând totodată și adresele intimaților-pârâți, cerere în raport de care instanța a dispus amânarea cauzei pentru termenul din 17 aprilie 2019, și citarea intimaților-pârâți (la adresele indicate) precum și a reclamantei cu mențiunea că la termenul acordat se va pune în discuție excepția perimării cererii de apel.

Cauza a fost reținută în pronunțare cu privire la excepția perimării cererii de apel la termenul din 17 aprilie 2019.

Prin decizia recurată Curtea de Apel București a constatat perimarea apelului, reținând că, de la data suspendării judecării apelului și până la data împlinirii termenului de perimare, niciuna dintre părți nu a realizat vreun act de procedură valid în vederea judecării cauzei, astfel că apelul a rămas în nelucrare din culpa părților mai mult de un an.

Conform prevederilor art. 249 C. proc. civ.:

"Perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes."

Nu poate fi primită interpretarea dată de recurentă actului de procedură săvârșit după ce a fost dispusă suspendarea cauzei prin Încheierea din 10 ianuarie 2018, anume cerere de repunere pe rol, ca fiind act care întrerupe cursul perimării.

Cererea de repunere pe rol neînsoțită de indicarea domiciliilor intimaților-pârâți persoane fizice nu poate constitui un act de procedură căruia să i se recunoască efectul de întrerupere a termenului de perimare, în condițiile în care instanța a dispus suspendarea, în temeiul art. 155

1

alin. (1) C. proc. civ., tocmai pentru neîndeplinirea de către apelantă a obligației de a indica domiciliile pârâților.

Cererea apelantei, deși purta denumirea de cerere de repunere pe rol, nu avea aptitudinea de a produce efectul specific unui astfel de act procedural, și anume reluarea cursului judecății, atâta vreme cât ea nu avea un conținut care să satisfacă exigențele art. 155

1

alin. (2) C. proc. civ., adică să reflecte îndeplinirea obligațiilor în considerarea cărora a fost dispusă măsura sancționatorie a suspendării.

Actul de procedură întreruptiv al cursului termenului de perimare trebuie să fie unul efectuat în vederea judecării procesului, cerință neîndeplinită de actul de procedură îndeplinit de recurentă ulterior suspendării cauzei. Cererii de repunere pe rol formulate la data de 28 decembrie 2018 i se putea recunoaște calitatea de act valid de procedură care să întrerupă cursul perimării numai în condițiile în care ar fi cuprins și adresele la care să fie citați intimații-pârâți, deoarece numai într-o asemenea situație se putea pune capăt situației care a determinat la suspendarea judecății cauzei și se putea considera că cererea a fost făcută cu scopul de reluare a judecății, în acord cu prevederile art. 155

1

alin. (2) coroborat cu art. 723 alin. (1) C. proc. civ.

În ceea ce privește criticile recurentei vizând aspectul că deși radierea pârâtei S.C. B. s-a pronunțat la data de 20 septembrie 2016, instanța a lăsat cauza în nelucrare până în anul 2017, acestea nu vor fi luate în considerare, față de împrejurarea că prin decizia atacată este sancționată rămânerea în pasivitate a recurentei după data de 10 ianuarie 2018, când s-a dispus suspendarea judecării apelului de către Curtea de Apel București, astfel că nu reprezintă argumente care să vizeze raționamentul instanței de apel raportat la perioada în care pricina a rămas în nelucrare. În acest context trebuie observat că suspendarea ocazionată de procedura de faliment a S.C. B. S.R.L. a luat sfârșit la data de 15 noiembrie 2017, când instanța de apel a reluat judecata în baza verificărilor efectuate cu privire la subzistența motivului suspendării.

Potrivit prevederilor art. 101 alin. (3) C. proc. civ., când termenul se socotește pe ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare zilei de plecare.

În speță, termenul de perimare de un an prevăzut de art. 248 C. proc. civ. a început să curgă la data de 10 ianuarie 2018 și s-a împlinit la data de 10 ianuarie 2019, potrivit prevederilor legale enunțate anterior.

Prin raportare la aceste repere temporale și la conținutul deficitar al cererii depuse de apelanta-recurentă pentru a se relua judecata apelului, se constată că în mod judicios a reținut instanța de apel că pricina a rămas în nelucrare mai mult de un an din motive imputabile recurentei, care și-a îndeplinit obligația de indicare a domiciliilor intimaților-pârâți abia la data de 20 februarie 2019, ulterior împlinirii termenului de perimare.

În consecință, în temeiul art. 312 alin. (1) raportat la art. 304 pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte constată nefondate criticile aduse de recurentă deciziei atacate, urmând a se dispune respingerea recursului astfel susținut.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva Deciziei civile nr. 714A din data de 8 mai 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2011.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 septembrie 2019.

GGC - CL