ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4001/2019

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată la data de 02.03.2015, sub nr. x/2015 pe rolul Tribunalului Dolj, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul Centrul Regional de Formare Profesională a Adulților Dolj a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Autoritatea de Management POSDRU - Ministerul Fondurilor Europene și OIRPOSDRU Regiunea Sud Vest Oltenia, obligarea pârâtei în principal la emiterea unei decizii motivate în soluționarea contestației nr. 4652/25.07.2014, iar în subsidiar, a solicitat analizarea pe fond a contestației formulată împotriva Deciziei de recuperare a prefinanțării nr. x/26.06.2014, privind proiectul x "Femei competente - Femei active pe piața muncii", implementat de CRFPA Dolj.

Prin Sentința nr. 1768/12.10.2015 pronunțată de Tribunalul Dolj, secția contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. x/2015 a fost declinată competența de soluționare a cauzei având ca obiect "obligație de a face" formulată de reclamantul Centrul Regional de Formare Profesională a Adulților Dolj, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Fondurilor Europene - Autoritatea de Management Posdru și OIRPOSDRU Regiunea Sud Vest Oltenia, în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2015.

Prin încheierea de ședință din data de 22.01.2016 s-a dispus disjungerea cererii de suspendare cu constituirea unui dosar separat.

Prin Sentința nr. 72/2016 pronunțată în data de 19 februarie 2016, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamantul Centrul Regional de Formare Profesională a Adulților Dolj, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Fondurilor Europene - Autoritatea de Management POSDRU și OIRPOSDRU Regiunea Sud Vest Oltenia și a obligat pârâta A. M. POSDRU să soluționeze contestația nr. 4652/25.07.2014, formulată de către reclamantă împotriva Deciziei de recuperare prefinanțare nr. x/26.06.2014.

Împotriva sentinței menționate la pct. 2 au declarat recurs pârâții Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (Ministerul Fondurilor Europene) - Autoritatea de Management POSDRU și OIRPOSDRU Regiunea Sud Vest Oltenia, care au solicitat admiterea recursurilor, casarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii ca netemeinice.

a.)Pârâtul OIRPOSDRU Regiunea Sud Vest Oltenia a invocat prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ. susținând că în mod eronat prima instanță a respins excepția lipsei calității sale procesuale, întrucât nu a fost sesizată cu o contestație împotriva deciziei de recuperare a prefinanțării.

A precizat că instanța de fond și-a fundamentat argumentația fără legătură cu susținerile sale și cu temeiul legal indicat de pârâți.

În cea ce privește fondul cauzei a menționat că temeiul de drept pentru emiterea deciziei de recuperare a prefinanțării nu îl reprezintă prevederile O.U.G. nr. 66/2011, ci prevederile O.U.G. nr. 64/2009, astfel că hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material aplicabile cauzei.

b) Recurentul-pârât Ministerul Fondurilor Europene - Autoritatea de Management POSDRU, a susținut că sunt incidente prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. și față de ce considerentele în temeiul cărora și-a întemeiat soluția pronunțată instanța învestită cu soluționarea pe fond a cauzei, a învederat următoarele:

Contractul de finanțare nr. x, încheiat în vederea implementării proiectului "Femei competente - femei active pe piața muncii" a fost demarat începând cu data de 01.10.2010.

În cadrul acestui proiect, intimatei-reclamante i-a fost acordată prefinanțare în sumă de 3.181.440 RON, conform ordinului de plată nr. x și a extrasului de cont bancar nr. 5/13.01.2011. Din totalul sumei acordată ca prefinanțare în cadrul proiectului în speță, a fost dedusă din valoarea eligibilă a cererilor de rambursare suma de 1.007.921,63 RON.

Drept urmare, în urma verificărilor efectuate de către Serviciul Economic din cadrul organismului intermediar, s-a constatat că prefinanțarea acordată nu a fost recuperată integral, sens în care a fost emisă Notificarea nr. x/18.04.2013, prin care s-a solicitat reclamantei, în calitate de beneficiar al proiectului, ca în temeiul prevederilor art. 6 din Contractul de finanțare să plătească suma rămasă de recuperat.

A solicitat a se avea în vedere faptul că, Decizia nr. x/26.06.2014 privind recuperarea prefinanțării aferentă proiectului x, a fost întemeiată pe dispozițiile art. 171 din O.U.G. nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență.

Deși instanța de judecată a făcut trimitere în cuprinsul hotărârii recurate la faptul că decizia de recuperare a prefinanțării constituie titlu executoriu emis în temeiul prevederilor O.U.G. nr. 64/2009, în mod total eronat a făcut trimitere la procedura prevăzută de O.U.G. nr. 66/2011 privind privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.

Ca atare, în mod total eronat s-a raportat instanța de fond în motivarea hotărârii recurate la prevederile O.U.G. nr. 66/2011, atâta vreme cât procedura de recuperare a prefinanțării acordată în cadrul proiectelor cu finanțare nerambursabilă face obiectul dispozițiilor prevăzute de O.U.G. nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență.

Prin urmare, soluția pronunțată de instanța de fond este greșită și a solicitat admiterea recursului, casarea Sentinței civile nr. 72/2016 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2015 și rejudecând cauza să se respingă acțiunea formulată de reclamantul Centrul Regional de Formare Profesională a Adulților Dolj, ca neîntemeiată.

Intimatul-reclamant a depus întâmpinare și, fără a invoca excepții, a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea ca legală a soluției instanței de fond.

Prin răspunsul la întâmpinare, recurentul-pârât OIRPOSDRU Regiunea Sud Vest Oltenia a solicitat admiterea căii de atac promovate.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor recurentului, a apărărilor formulate de intimat și în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Acțiunea în contencios administrativ dedusă judecății vizează obligarea instituțiilor pârâte la soluționarea constestației formulate împotriva Deciziei de recuperare a prefinanțării nr. x/26.06.2014, privind proiectul x "Femei competente - Femei active pe piața muncii", implementat de CRFPA Dolj.

Curtea de Apel Craiova a admis acțiunea reclamantului, obligând pârâta A. M. P.O.S.D.R.U. să soluționeze contestația nr. 4652/25.07.2014, formulată de către reclamantă împotriva Deciziei de recuperare prefinanțare nr. x/26.06.2014.

Examinând excepția lipsei de interes a recursului declarat de pârâtul OIRPOSDRU Regiunea Sud Vest Oltenia, asupra căreia trebuie să se pronunțe mai întâi, potrivit dispozițiilor art. 137 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că este fondată, pentru următoarele considerente:

În dreptul procesual civil, interesul de a promova o acțiune este definit ca fiind folosul practic urmărit de cel care a pus în mișcare acțiunea, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în conținutul acesteia, iar interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual, conform art. 33 din același cod. Acțiunea în contencios administrativ nu derogă de la aceste cerințe, în raport cu prevederile art. 28 din Legea nr. 554/2004.

Interesul constituie una dintre condițiile de exercitare a acțiunii în justiție, necesară nu numai în momentul declanșării procedurii judiciare, ci pe tot parcursul derulării cauzei.

De asemenea, excepția poate fi invocată oricând în cursul procesului deoarece normele care reglementează condițiile de exercitare a acțiunii civile sunt de ordine publică.

În concret folosul practic urmărit de recurentul-pârât prin promovarea recursului rezidă, finalmente, în respingerea cererii de chemare în judecată, dar soluția pronunțată, chiar dacă a fost admisă nu îl afectează pe pârâtul-recurent, acesta nefiind obligat la nimic prin hotărârea atacată.

Mai mult, trebuie precizat că acțiunea a fost admisă la instanța de fond fiind obligată pârâta A.M.POSDRU din cadrul Ministerului Fondurilor Europene să soluționeze contestația nr. 4652/25.07.2014, formulată de către reclamantă împotriva deciziei de recuperare prefinanțare nr. x/26.06.2014 și nu pârâtul OIRPOSDRU Regiunea Sud Vest Oltenia .

Înalta Curte constată că în cauză lipsa de interes derivă din faptul că recurentul pârât nu posedă un interes pentru a obține modificarea soluției pronunțate de instanța de fond asupra acțiunii și nici nu poate formula critici pentru o altă persoană fizică sau juridică dacă nu are mandat.

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge, ca lipsit de interes, recursul formulat de pârâtul OIRPOSDRU Regiunea Sud Vest Oltenia.

Cu privire la cererea de recurs formulată de pârâtul MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE prin Ministerul Finanțelor împotriva Sentinței nr. 72/2016 din 19 februarie 2016 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, Înalta Curte constată că aceasta este nefondat, pentru următoarele considerente:

Criticile recurentului-pârât subsumate motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. vizează faptul că, în mod total eronat s-a raportat instanța de fond în motivarea hotărârii recurate la prevederile O.U.G. nr. 66/2011, atâta vreme cât procedura de recuperare a prefinanțării acordată în cadrul proiectelor cu finanțare nerambursabilă face obiectul dispozițiilor prevăzute de O.U.G. nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență.

Decizia nr. x/26.06.2014 privind recuperarea prefinanțării aferentă proiectului x ce face obiectul acțiunii, a fost întemeiată pe dispozițiile art. 171 din O.U.G. nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență.

Intimata-reclamantă a formulat contestația nr. x/25.07.2014 adresată AM POSDRU și înaintată la data de 28.07.2014 (dosar fond, filele x, vol. 1) solicitând anularea deciziei de recuperare a prefinanțării, anterior menționate.

Potrivit art. 171 alin. (1) - (4) din O.U.G. nr. 64/2009:

"(1) Pentru sumele acordate ca prefinanțare și nejustificate potrivit art. 17 alin. (3), autoritățile de management notifică beneficiarii cu privire la obligația restituirii acestora.

(2) În cazul în care beneficiarii nu restituie autorităților de management/Autorității de certificare și plată sumele prevăzute la alin. (1), în termen de 15 zile de la data comunicării notificării, acestea emit decizii de recuperare a prefinanțării, prin care se individualizează sumele de restituit exprimate în moneda națională. Decizia constituie titlu de creanță și cuprinde elementele actului administrativ fiscal prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare. În titlul de creanță se indică și contul în care beneficiarul trebuie să efectueze plata.

(3) Titlul de creanță prevăzut la alin. (2) se transmite debitorului în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii.

(4) Împotriva titlului de creanță se poate formula contestație în termen de 30 de zile de la data comunicării, care se depune la autoritatea publică emitentă a titlului de creanță contestat și nu este supusă taxelor de timbru."

Înalta Curte constată totodată că, în cuprinsul O.U.G. nr. 64/2009 în forma incidentă la data încheierii contractului și ulterior, la data emiterii deciziei contestate s-a menționat și faptul că, în anumite situații sunt aplicabile prevederile O.U.G. nr. 66/2011, Legea nr. 554/2004 și prevederile O.G.92/2003.

Potrivit O.G. nr. 92/2003 la art. 70 alin. (1) " Cererile depuse de către contribuabil potrivit prezentului cod se soluționează de către organul fiscal în termen de 45 de zile de la înregistrare."

Conform art. 50 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011 "Autoritatea publică emitentă a titlului de creanță în aplicarea prevederilor art. 21 se va pronunța prin decizie motivată cu privire la admiterea, în tot sau în parte, a contestației sau la respingerea ei, în termen de 30 de zile de la data înregistrării contestației sau a completării acesteia conform art. 48 alin. (1), după caz".

Totodată, din cuprinsul literei h) a alin. (1) a art. 2 din Legea nr. 554/2004 rezultă că reprezintă "nesoluționarea în termen a unei cereri - faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede alt termen".

Mai mult, pentru orice cerere adresata unei autorități publice, în speța în cauză Ministerul Fondurilor Europene - Autoritatea de Management POSDRU este necesar să existe un răspuns fie el afirmativ sau negativ, după cum se precizează în art. 2 alin. (1) lit. i) și alin. (2) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Înalta Curte constată din cuprinsul prevederilor legale anterior menționate că, pârâta avea obligația de a soluționa contestația îndreptată împotriva actului de recuperare a prefinanțării, într-un termen de 30 de zile de la data primirii cererii.

Or, din cuprinsul actelor aflate la dosar atât la fond, cât și în recurs, nu apare menționat sau dovedită soluționarea contestației formulată de intimata-reclamantă, conform prevederilor legale incidente.

În aceste condiții, în acord cu judecătorul fondului, Înalta Curte reține existența obligației de soluționare a contestației, astfel că nu va primi criticile formulate de instituția pârâtă, în sensul că temeiul de drept indicat pentru motivarea soluției este eronat, atât timp cât nu a dovedit soluționarea contestației formulate de intimata - reclamantă împotriva Deciziei nr. x/26.06.2014 privind recuperarea prefinanțării aferentă proiectului x ce face obiectul acțiunii.

Având în vedere aceste considerente, apreciind că, în raport de criticile invocate nu este incident motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., se va respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Fondurilor Europene prin Ministerul Finanțelor ca nefondat, în baza prevederilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca lipsit de interes, recursul declarat de pârâtul ORGANISMUL INTERMEDIAR REGIONAL pentru PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE REGIUNEA SUD - VEST OLTENIA împotriva Sentinței nr. 72/2016 din 19 februarie 2016 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE prin Ministerul Finanțelor, împotriva aceleiași sentințe.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 septembrie 2019.

GGC - OB