CANGÖZ c. TURQUIE

Secțiunea a treia Cerere nr. 13087/02 prezentată de Cafer CANGÖZ împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care are loc la 30 septembrie 2008 într-o cameră compusă din Josep Casadevall, președinte, Elisabet Fura-Sandström, Boštjan M. Zupančič, Alvina Gyulumyan, Ineta Ziemel, Luis López Guerra, Ișil Karakas, judecători și Santiago Quesada; grefier de secțiune Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 27 decembrie 2001, având în vedere decizia Curții de a acorda dreptul la cererea de a fi admis la procedura titularilor de drepturi ai reclamantului, decedată la 17 iunie 2005, având în vedere declarațiile formale de acceptare a unei soluționări amiabile a cauzei.

După ce a deliberat, face următoarea decizie FACUTĂ Reclamantul, dl Cafer Cangöz, a fost resortisant turc, născut în 1957. A decedat în 2005. Acesta este reprezentat în fața Curții de către dl E. Kanar, avocat la Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de către părți, pot fi rezumate după cum urmează. La 15 iunie 1995, reclamantul a fost arestat și pus în custodie de către poliției din secțiunea anti-terorism a Direcției de Securitate din Istanbul. El a fost suspectat că a participat la diverse activități ale unei organizații ilegale La 28 iunie 1995, a fost pus în arest provizoriu de către judecătorul Curții de Securitate a statului de temniță (attenționat la 21 iulie 1995), printr-un act de acuzare din 21 iulie 1995, procurorul Republicii a intentat o acțiune împotriva reclamantului în temeiul articolului 168 alineatul (1) din Codul Penal, pentru a fi membru fondator al unei organizații ilegale.

În cadrul audierilor în fața CSEI, reclamantul a formulat în mod regulat o cerere de eliberare provizorie, invocând art. 5 alineatul (3) din convenție. Această cerere a fost respinsă până la 4 iulie 2001 în care reclamantul a fost eliberat provizoriu. La 12 mai 2003, CSEI l-a condamnat pe reclamant la 18 ani și 9 luni de condamnare penală. Prin hotărârea din 4 martie 2004, Curtea de Casație a infirmat hotărârea pronunțată în primă instanță pe motiv de deficiențe în procedură. La 17 iunie 2005, reclamantul a decedat, în timp ce procedura era încă în curs de desfășurare în fața CSEI. GRIEFS invocând art. 5 alineatul (3) din convenție, reclamantul se plânge de durata excesivă a custodiei sale și a detenției sale provizorii.

Pe de altă parte, reclamantul se plânge de nerespectarea termenului rezonabil în cadrul procedurii penale și, în esență, de art. 6 alineatul (1) din convenție. ÎN Fatma CANGÖZ, având dreptul de a solicita reclamantului, în urma decesului său, ex gratia, suma de 9 700 EUR (9 mii șapte sute de euro) pentru prejudicii, precum și 500 EUR (cinci sute de euro) pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată, în termen de trei luni de la notificarea deciziei Curții pronunțate în temeiul articolului alineatul (1) din convenție. Aceste sume nu vor fi supuse niciunui impozit sau sarcinii fiscale în vigoare la momentul respectiv și vor fi plătite în euro, convertite în cărți turce noi la rata aplicabilă la data decontării, într-un cont bancar indicat de solicitanți sau de consiliile sale autorizate în mod corespunzător.

În lipsa plății în termenul menționat, guvernul se angajează să plătească, de la expirarea acestuia și până la plata efectivă a sumelor în cauză, o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabile pentru această perioadă, majorată cu trei puncte procentuale. Curtea a primit următoarea declarație, semnată de reclamantă. Am luat cunoștință de declarația guvernului. Observ că guvernul este pregătit să plătească domnului Mustafa CANGÖZ și domnului Fatma CANGÖZ, care au dreptul de a solicita reclamantului ca urmare a decesului său, ex gratia, suma de 9 700 EUR (9 mii șapte sute de euro) pentru prejudicii, precum și 500 EUR (cinci sute de euro) pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată, în vederea unei soluționări amiabile a cauzei care a generat cererea sus-menționată pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului.

Aceste sume, care vor acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, vor fi convertite în noi cărți turcești la rata aplicabilă la data plății, și care vor fi scutite de orice taxă aplicabilă. Ele vor fi plătite în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 1 din Convenția europeană a drepturilor omului. De la expirarea termenului menționat și până la decontarea efectivă a sumelor în cauză, se va plăti un dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, plus trei puncte procentuale. Fatma Cangöz acceptă această propunere și renunță la orice altă pretenție împotriva Turciei cu privire la faptele care au stat la baza cererii.

Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile și consideră că acesta se inspiră din respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt recunoscute de convenție și de protocoalele sale și nu percepe niciun motiv de ordine publică care să justifice continuarea examinării cererii [art. 37 alineatul (1) in fine] Prin urmare, cauza rolului trebuie eliminată. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să elimine cererea de rol. Santiago Quesada Josep Casadevall Modulul Președinte

TROISIÈME SECTION

DÉCISION Requête n o 13087/02 présentée par Cafer CANGÖZ contre la Turquie La Cour européenne des droits de l'homme (troisième section), siégeant le 30 septembre 2008 en une chambre composée de : Josep Casadevall, président, Elisabet Fura-Sandström, Boštjan M. Zupančič, Alvina Gyulumyan, Ineta Ziemele, Luis López Guerra, Ișıl Karakaș, juges, et de Santiago Quesada, greffier de section , Vu la requête susmentionnée introduite le 27 décembre 2001, Vu la décision de la Cour de faire droit à la demande d'être admis à la procédure des ayants droit du requérant, décédé le 17 juin 2005, Vu les déclarations formelles d'acceptation d'un règlement amiable de l'affaire. Après en avoir délibéré, rend la décision suivante : EN FAIT Le requérant, M. Cafer Cangöz, était un ressortissant turc, né en 1957. Il a décédé en 2005. Il est représenté devant la Cour par M e E. Kanar, avocat à İstanbul.

Le gouvernement turc (« le Gouvernement ») est représenté par son agent, M. Hüsrev Ünler, Ministre plénipotentiaire, Directeur général adjoint pour le Conseil de l'Europe et les Droits de l'Homme. Les faits de la cause, tels qu'ils ont été exposés par les parties, peuvent se résumer comme suit. Le 15 juin 1995, le requérant fut arrêté et placé en garde à vue par des policiers de la section anti-terrorisme de la direction de la sûreté d'Istanbul. Il était soupçonné d'avoir participé à diverses activités d'une organisation illégale . Le 28 juin 1995, il fut placé en détention provisoire par le juge de la cour de sûreté de l'Etat d'Istanbul (« CSEI »). Par un acte d'accusation du 21 juillet 1995, le procureur de la République intenta une action contre le requérant sur la base de l'article 168 § 1 du code pénal, pour être membre fondateur d'une organisation illégale.

Lors des audiences devant la CSEI, le requérant formula régulièrement une demande de remise en liberté provisoire en invoquant l'article 5 § 3 de la Convention. Cette demande fut rejetée, jusqu'au 4 juillet 2001 où le requérant fut remis en liberté provisoire. Le 12 mai 2003, la CSEI condamna le requérant à dix-huit ans et neuf mois de réclusion criminelle. Le requérant se pourvut en cassation. Par un arrêt du 4 mars 2004, la Cour de cassation infirma la décision rendue en première instance au motif de lacunes dans la procédure. Le 17 juin 2005, le requérant décéda, alors que la procédure était toujours pendante devant la CSEI. GRIEFS Invoquant l'article 5 § 3 de la Convention, le requérant se plaint des durées excessives de sa garde à vue et de sa détention provisoire.

Le requérant se plaint par ailleurs du « non-respect du délai raisonnable dans la procédure pénale » et invoque en substance l'article 6 § 1 de la Convention. EN DROIT La Cour a reçu du Gouvernement la déclaration suivante : “En vue d'un règlement amiable de l'affaire ayant pour origine la requête n o 13087/02, le Gouvernement propose de verser à M. Mustafa CANGÖZ et M me Fatma CANGÖZ, ayants droit du requérant suite à son décès, ex gratia, la somme de 9 700 EUR (neuf mille sept cents euros) au titre des préjudices, ainsi que 500 EUR (cinq cents euros) au titre des frais et dépens, dans les trois mois à compter de la notification de la décision de la Cour rendue en vertu de l'article 37 § 1 de la Convention.

Ces sommes ne seront soumises à aucun impôt ou charge fiscale en vigueur à l'époque pertinente et seront versées en euros, à convertir en nouvelles livres turques au taux applicable à la date du règlement, sur un compte bancaire indiqué par les requérants ou par ses conseils dûment autorisés. A défaut de paiement dans ledit délai, le Gouvernement s'engage à verser, à compter de l'expiration de celui-ci et jusqu'au paiement effectif des sommes en question, un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne applicable pour cette période, augmenté de trois points de pourcentage. Ce paiement vaudra règlement définitif de l'affaire. La Cour a reçu la déclaration suivante, signée par la partie requérante : “J'ai pris connaissance de la déclaration du Gouvernement.

Je note que le Gouvernement est prêt à verser à M. Mustafa CANGÖZ et M me Fatma CANGÖZ, ayants droit du requérant suite à son décès, ex gratia , la somme de 9 700 EUR (neuf mille sept cents euros) au titre des préjudices, ainsi que 500 EUR (cinq cents euros) au titre des frais et dépens, en vue d'un règlement amiable de l'affaire ayant pour origine la requête susmentionnée pendante devant la Cour européenne des Droits de l'Homme. Ces sommes, qui couvriront tout préjudice matériel et moral ainsi que les frais et dépens, seront converties en nouvelles livres turques au taux applicable à la date du paiement, et exemptes de toute taxe éventuellement applicable. Elles seront payées dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour rendue conformément à l'article 37 § 1 de la Convention européenne des Droits de l'Homme.

A compter de l'expiration dudit délai et jusqu'au règlement effectif des sommes en question, il sera payé un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage. Dûment consulté par mes soins, M. Mustafa et M me Fatma Cangöz acceptent cette proposition et renoncent par ailleurs à toute autre prétention à l'encontre de la Turquie à propos des faits à l'origine de ladite requête. Ils déclarent l'affaire définitivement réglée”. La Cour prend acte du règlement amiable auquel sont parvenues les parties. Elle estime que celui-ci s'inspire du respect des droits de l'homme tels que les reconnaissent la Convention et ses protocoles et n'aperçoit par ailleurs aucun motif d'ordre public justifiant de poursuivre l'examen de la requête (article 37 § 1 in fine de la Convention).

En conséquence, il convient de rayer l'affaire du rôle. Par ces motifs, la Cour, à l'unanimité, Décide de rayer la requête du rôle. Santiago Quesada Josep Casadevall Greffier Président