ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 884/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. x/2015 reclamantul A. a chemat în judecată Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, solicitând anularea Deciziilor nr. 1705 din 30.07.2015 și nr. 1990 din 01.09.2015 ale Procurorului General al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție și în consecință, obligarea pârâtei să procedeze la încadrarea reclamantului în clasa de salarizare corespunzătoare unei vechimi în funcție de peste 20 de ani.

2 Soluția instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 191 din data de 27.01.2016, Curtea de Apel București, secția a VIII -a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea, ca neîntmeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 191 din data 27 ianuarie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII -a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul A., invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac exercitate, recurentul a susținut că în mod eronat a reținut instanța de fond că a solicitat echivalarea vechimii în funcție cu vechimea în specialitate.

Recurentul a apreciat că hotărârea instanței de fond nu este conformă cu dispozițiile art. 3 alin. (3) din Anexa VI a Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, pe aspectul păstrării drepturilor câștigate, aferente vechimii în funcție dobândite.

În acest sens recurentul a arătat că la data de 4 februarie 2007 beneficia de un sport de findelitate de 10%, potrivit Deciziei Procurorului General nr. 1381/12.06.2007, ceea ce dovedește că avea o vechime efectivă în funcția auxiliară de specialitate de la 10 la 15 ani, calculată conform O.G. nr. 8/2007. În mod evident, după 5 ani și anume la 04 februarie 2012, a intrat în tranșa de vechime de la 15 la 20 de ani, urmând ca la data de 04 februarie 2017 să intre în tranșa de peste 20 de ani.

În concluzie, recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate, rejudecarea cauzei pe fond și admiterea acțiunii în sensul anulării Deciziilor Procurorului General nr. 1990 din 01.09.2015 și nr. 1705 din 30.07.2015 și obligarea pârâtului să emită o nouă decizie de încadrare, cu luarea în considerare a vechimi în funcție de peste 20 de ani, drept câștigat și recunoscut reclamantului anterior intrării în vigoare a Legii nr. 284/2010, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul - pârât Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, hotărârea instanței de fond fiind dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor de drept material.

În speță, recurentul are calitatea de grefier la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și prin demersul judiciar întreprins a contestat încadrarea în clasa de salarizare 72 gradația 5, apreciind că are o vechime în specialitate mai mare de 20 de ani, deoarece în perioada 15.12.1994-01.04.2003 a ocupat postul de funcționar în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Prin cererea de recurs, recurentul a solicitat recunoașterea vechimii în funcție de peste 20 de ani, invocând sporul de fidelitate de care a beneficiat în baza O.G. nr. 8/2007.

Instanța de control judiciar constată că aspectele referitoare la Decizia Procurorului General nr. 1381/12.06.2007 nu au fost invocate prin cererea de chemare în judecată, astfel că acestea nu au putut fi analizate de instanța de fond și nu vor fi analizate nici de instanța de recurs.

În ceea ce privește modalitatea de stabilire a drepturilor salariale ale reclamantului, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispozitiilor art. 3 alin. (3) din Anexa VI din Legea nr. 284/2010:

"(3) Personalul i§i pastreaza drepturile castigate aferente graduhri sau treptei profesionale, vechimii in mimed, vechimii in functie sau, dupei caz, in specialitate dobandite in conditiile legii pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi."

La pct. 1 la Nota cuprinsa in Capitolul II al Anexei VI, "Coeficientii de ierarhizare pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantelor si parchetelor", se precizează:

"Prin vechime in functie, in sensul prezentei anexe, se intelege vechimea in functii auxiliare de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti si parchetelor."

Conform art. 93 din Legea nr. 567/2004, vechimea in specialitate constituie perioada in care personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantelor și parchetelor de pe lângă acestea a îndeplinit oricare dintre funcțiile mai sus enumerate, dar și perioada în care a îndeplinit în cadrul instanțelor judecătorești, parchetelor de pe lângă acestea, procuraturii, fostelor arbitraje de stat sau departamentale și fostelor notariate de stat, funcțiile de: impiegat, secretar, secretar ajutor, secretar dactilograf, dactilograf, executor judecatoresc, conducator de carte funciara, arhivar, registrator, arhivar - registrator, curier, referent, stenodactilograf, șef de cabinet, funcționar, statistician, grefier dactilograf, grefier analist programator, informatician.

Din interpretarea coroborată a textelor legale indicate, Înalta Curte apreciază că noțiunile de "vechime în muncă", "vechime în funcție" și respectiv "vechime în specialitate", sunt noțiuni juridice distincte, cu efecte juridice diferite.

Prin "vechime în funcție" se înțelege vechimea numai în funcțiile auxiliare de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor și reprezintă un criteriu pentru stabilirea coeficienților de ierarhizare pe baza cărora se calculează indemnizația de încadrare lunară.

Prin urmare, "vechimea în specialitate" cuprinde, pe lângă vechimea efectivă în funcții auxiliare de specialitate(în speță, grefier) și vechimea acumulată în alte specialități juridice prevăzute expres de art. 93 din Legea nr. 567/2004 și este luată în considerare la îndeplinirea condițiilor de pensioanare.

Instanța de control judiciar constată că perioada în care recurentul a avut calitatea de funcționar în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție constituie vechime în specialitate, conform art. 93 din Legea nr. 567/2004 și nu poate fi luată în calcul la stabilirea drepturilor salariale ale reclamantului, potrivit art. 17 alin. (1) din Legea nr. 285/2010.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și ale art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge recursul declarat de reclamantul A., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva sentinței civile nr. 191 din 27 ianuarie 2016 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a-VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 februarie 2019.