ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 841/2014

Asupra recursului de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :

Prin sentința penală nr. 30 din 26 aprilie 2013 Tribunalul Ilfov a dispus în baza art. 9 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen., condamnarea inculpatului I.S., cetățean turc, la pedeapsa de 6 ani închisoare.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a, lit. b) și c) C. pen. (de a fi asociat sau administrator al unei societăți comerciale), ca pedeapsă complementară, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 9 lit. f) din Legea nr. 241/2005, același inculpat a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. s-au interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a, b) și c) C. pen. (asociat sau administrator al unei societăți comerciale), pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen. au fost contopite pedepsele, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare, sporită cu 3 luni închisoare, deci în total 6 ani și 3 luni închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a, lit. b) și c) C. pen., ca pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, pe perioada executării pedepsei închisorii, drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a, lit. b) și c) C. pen.

În baza art. 14 și 346 C. pr. pen. raportat la art. 998 și urm. C. civ. a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă A.N.A.F., prin D.G.F.P. a Judjețului Ilfov și s-a dispus obligarea inculpatului, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC E.T.I. SRL, prin lichidator judiciar A.H.C.E.I. Sprl la plata sumei de 12.104.323 lei, cu accesorii fiscale (dobânzi și penalități aferente), calculate de la data faptei până la momentul plății efective, cu titlu de daune materiale, în favoarea părții civile.

În baza art. 11 din Legea nr. 241/2005 cu referire la art. 163 C. pen. s-a dispus instituirea sechestrului asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, prezente și viitoare ale inculpatului, în vederea recuperării prejudiciului, până la concurența debitului, măsură ce va fi adusă la îndeplinire prin organele de executare proprii ale părții civile.

Pentru a dispune astfel, instanța a avut în vedere următorul material probator: plângerea penală și raportul de inspecție fiscală întocmite, de D.G.F.P. Ilfov, rapoartele de constatare tehnico-științifică, înscrisuri emanând, între altele, de la A.N.A.F., A.N.V., Oficiul Român pentru Imigrație, Comisa rogatorie internațională, documente bancare, I.G.P.F., procese-verbale de verificare și investigații, depozițiile martorilor C.E., S.G., D.A., N.B.I., E.I., P.M. și P.A.R.;

Instanța a reținut, în drept, sub un prim aspect, că fapta inculpatului care, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de asociat unic și administrator cu puteri depline la SC E.T.I. SRL, în perioada august 2009 - ianuarie 2010, nu a evidențiat operațiunile comerciale efectuate și veniturile realizate sustrăgându-se de la plata obligațiilor fiscale către stat (T.V.A. și impozit pe profit) în sumă de 12.104.323 lei (2.881.981 euro), întrunește elementele constitutive ' ale infracțiunii prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta aceluiași inculpat, de a declara în mod fictiv sediul societății comerciale în scopul realizat de a se sustrage verificărilor financiare, fiscale și vamale, constituie infracțiunea prevăzută de art. 9 alin. (1) din Legea nr. 241/2005.

Împotriva acestei sentințe lichidatorul judiciar a declarat apel, arătând, în esență, că:

- SC E.T.I. SRL s-a aflat în procedura de faliment până la data de 05 aprilie 2012;

- procedura a fost închisă la acel moment, potrivit prevederilor art. 131 din Legea nr. 85/2006, iar societatea a fost radiată din evidențele O.R.C., nefiind identificate bunuri care să-i aparțină;

- în consecință, în raport de dispozițiile art. 136 din aceeași lege, lichidatorul judiciar este descărcat de orice răspundere sau îndatorire.

Așa fiind, s-a solicitat obligarea în parte a părții responsabile civilmente, prin lichidator judiciar, la plata despăgubirilor.

S-a depus la dosarul cauzei copia sentinței civile nr. 4360 din 05 aprilie 2012 a Tribunalului București, secția a VII-a, rămasă definitivă, prin care s-a închis procedura insolvenței debitorului SC E.T.I. SRL, s-a dispus radierea acesteia din Registrul Comerțului și a fost descărcat lichidatorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități.

Curtea de Apel București, secția a II-a penală, prin Decizia penală nr. 278/A din 9 octombrie 2013 având în vedere dispozițiile art. 136 din Legea nr. 85/2006, potrivit cărora, „prin închiderea procedurii, judecătorul sindic, lichidatorul și toate persoanele care l-au asistat sunt descărcați de orice îndatoriri sau responsabilități legate de procedură, debitor și averea lui, creditori, titulari de garanții, acționari sau asociați, a dispus casarea, în parte, a sentinței, conform prevederilor art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen. și, în rejudecare, a înlăturat obligarea solidara a părții responsabile civilmente, prin lichidator judiciar, la plata despăgubirilor.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.

Împotriva deciziei penale susmenționată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. a declarat recurs, considerând-o ca fiind nelegală, întrucât s-a făcut o greșită aplicare a legii prin admiterea apelului declarat de lichidatorul judiciar A.H.C.O.E.I. Ipurl.

Examinând recursul declarat prin prisma dispozițiilor legale înalta Curte constată că este fondat pentru următoarele considerente;

Conform art. 12 din Legea nr. 255/2013, recursurile în curs de judecată la data intrării în vigoare a C. proc. pen., declarate împotriva hotărârilor care au fost supuse apelului potrivit legii vechi, rămân în competența aceleiași instanțe și se judecă potrivit dispozițiilor legii vechi privitoare la recurs. în consecință, instanța urmează să analizeze respectarea termenul de declarare a căii de atac, cât și cazurile de casare în conformitate cu normele C. proc. pen. anterior.

Verificând îndeplinirea cerințelor formale prevăzute de art. 385

10

alin. (1) și (2) C. proc. pen., se apreciază că recursul a fost motivat în termenul legal, cu respectarea obligațiilor impuse de art. 385

10

alin. (2) C. proc. pen. anterior, fiind invocat cazul de casare prev. de art. 385

9

alin. (1) pct. 172 C. proc. pen. anterior.

Potrivit art. 385

9

alin. (1) pct. 172 C. proc. pen. anterior hotărârile sunt supuse casării când sunt contrare legii sau când prin acestea s-a făcut o greșită aplicare a legii.

Instanța reține că încălcarea legii materiale sau procesuale se poate realiza în trei modalități principale, respectiv neaplicarea de către instanța de fond și/sau cea de apel a unei prevederi legale care trebuia aplicată, aplicarea unei prevederi legale care nu trebuia aplicată sau aplicarea greșită a dispoziției legale care trebuia aplicată.

Invocând cazul de casare prev. de art. 385

9

alin. (1) pct. 172 C. proc. pen. anterior, Ministerul Public a susținut, în esență, că instanța de apel a făcut o greșită aplicare a legii prin admiterea apelului declarat de lichidator judiciar A.H.C.O.E.I. Ipurl.

În baza examenului propriu, Înalta Curte constată că prin sentința civilă nr. 4360 din 5 aprilie 2012 a Tribunalului București, secția a VII-a civilă s-a- dispus radierea părții responsabile civilmente SC E.T.I. SRL, radierea producându-se în fapt la data de 24 iulie 2012.

În această situație, lichidatorul judiciar A.H.C.O.E.I. Ipurl descărcându-se de obligațiile prev. de art. 136 din Legea nr. 85/2006, nu mai avea posibilitatea declarării unei căi de atac pentru o persoană juridică inexistentă, întrucât calitatea de lichidator era încetată.

Consecința descărcării de obligațiile prev. de art. 136 din Legea nr. 85/2006 o reprezintă imposibilitatea continuării reprezentării intereselor părțiii responsabile civilmente în baza dispozițiilor art. 21 alin. (2) C. proc. pen. anterior.

Se constată, așadar, că mandatul de reprezentant al lichidatorului era încetat la momentul declarării apelului, întrucât partea responsabilă civilmente era radiată din data de 24 iulie 2012, iar lichidatorul judiciar la rândul său nu îi mai putea reprezenta interesele conform art. 16 alin. (3) C. proc. pen. anterior, în afara dispozițiilor art. 136 din Legea nr. 85/2006.

Față de aspectele învederate, constatându-se că în cauză s,-a pronunțat o hotărâre nelegală ce cade sub incidența art. 385

9

alin. (1) pct. 172 C. proc. pen. anterior, Înalta Curte va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A., va casa în totalitate Decizia penală nr. 278/A din 9 octombrie 2013. pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, cu consecința menținerii sentinței penale nr. 30 din 26 aprilie 2013 pronunțată de Tribunalul Ilfov.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea recursului declarat de parchet vor rămâne în sarcina statului.

Onorariul interpretului de limbă turcă se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat I.S. în sumă de 200 lei se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A., casează în totalitate Decizia penală nr. 278/A din 9 octombrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală și menține sentința penală nr. 30 din 26 aprilie 2013 pronunțată de Tribunalul Ilfov.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea recursului declarat de parchet rămân în sarcina statului.

Onorariul interpretului de limbă turcă se plătește din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat I.S. în sumă de 200 lei se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 7 martie 2014