ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 591/2017
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 591/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Decizia nr. 591/2017
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, la data de 08.03.2016, reclamantul A. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Dolj și Comisia Centrală de Contestații din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice, solicitând instanței să dispună anularea Hotărârii nr. 14394 din 22 februarie 2016, considerând-o netemeinică și nelegală.
Prin sentința nr. 2494 din 20.09.2016, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, s-a respins contestația formulată de contestatorul A.
Prin decizia nr. 4746 din 06 decembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de contestatorul A. împotriva sentinței civile nr. 2494 din 20 septembrie 2016, pronunțată de Tribunalul Dolj.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs contestatorul A., ce a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 16 ianuarie 2017.
Învestită cu soluționarea recursului, Înalta Curte a dispus, prin rezoluția din data de 18 ianuarie 2017, în conformitate cu prevederile art. 493 alin. (2) C. proc. civ., întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.
Prin raportul întocmit în cauză, la data de 07 februarie 2017, s-a reținut că recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru, iar calea de atac este declarată împotriva unei hotărâri judecătorești care nu este supusă recursului.
Completul de filtru, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus, prin rezoluția din 09 februarie 2017, comunicarea raportului părților, pentru ca acestea să depună puncte de vedere conform dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Recurentul-reclamant A. a depus punct de vedere la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului, prin care a solicitat admiterea căii de atac.
Constatându-se încheiată procedura de filtru, prin rezoluția din data de 07 martie 2017, s-a fixat termen pentru soluționarea căii de atac la data de 28 martie 2017, fără citarea părților.
Analizând recursul, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepția de inadmisibîlitate, reținuta prin raportul întocmit în cauză, Înalta Curte constată următoarele:
Conform art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs.
În conformitate cu dispozițiile art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.
Totodată, potrivit art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., hotărârile pronunțate în cererile privitoare la asigurări sociale nu sunt supuse recursului, fiind supuse numai apelului la curtea de apel.
Față de cele menționate, din coroborarea dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. cu art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 și art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., rezultă că decizia nr. 4746 din 06 decembrie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, nu poate fi supusă recursului, fiind pronunțată de curtea de apel în cadrul soluționării unui apel declarat împotriva unei hotărâri supuse numai apelului.
Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege.
Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.
Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituția României arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia.
Fața de dispozițiile legale sus-mențîonate, recursul declarat de reclamant este inadmisibil, hotărârea pronunțată de instanța de apel fiind una definitivă în sensul dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I C. proc. civ., nesusceptibilă de a fi atacată cu recurs.
În consecință, pentru considerentele prezentate, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 4746 din 6 decembrie 2016 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 4746 din 6 decembrie 2016 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 martie 2017.