ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3528/2015

Decizia nr. 3528/2015

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 29.11.2013, reclamantele A., B., C. și D. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației Naționale, pronunțarea unei hotărâri prin care să fie obligat pârâtul să le recunoască titlul de licențiat obținut în urma susținerii examenului de licență la diferitele specializări din cadrul Universității E., cu cheltuieli de judecată.

Soluția instanței de fond

Prin sentința nr. 898 din 18 martie 2014, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins ca nefondată acțiunea promovată de reclamantele A., B., C. și D., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației Naționale.

Recursul

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond, reclamantele A., B., C. și D. au formulat recurs, criticând soluția instanței de fond ca netemeinică și nelegală.

Au solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și admiterea acțiunii.

S-a arătat in esență că recurenții trebuie să beneficieze de principiul „error communis facit ius”, aceștia urmând cursurile Universității E. cu bună-credință.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Procedura în fața instanței de recurs

Prin încheierea din camera de consiliu din data de 17 septembrie 2015 s-a admis în principiu recursul.

Considerentele și soluția instanței de recurs

Analizând cererea de recurs, motivele invocate, normele legale incidente în cauză, precum și în conformitate cu art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că este nefondată pentru următoarele considerente:

În speță, curtea de apel a fost sesizată cu cererea reclamantelor prin care s-a solicitat autorității pârâte, Ministerul Educației Naționale (fost Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului), recunoașterea diplomei de licență obținută in urma susținerii examenului de licență - la diferitele specialități ale Universității E. București.

Apreciază Înalta Curte că nu se poate vorbi de un refuz nejustificat de soluționare a unei cereri, în sensul art. 2 lit. i) din Legea nr. 554/2004, și nici de un exces de putere din partea unei autorități publice, in sensul art. 2 lit. n) din Legea nr. 554/2004, având în vedere normele care reglementează atribuțiile ministerului pârât, respectiv Legea nr. 1/2011 și H.G. nr. 536/2011, dar și reglementările legale relevante pentru speță - Ordinul M.E.C.T.S. nr. 2284/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii în învățământul superior și Legea învățământului în vigoare la momentul eliberării diplomei de licență a reclamantului.

Prin urmare, nu se poate reține că autoritatea publică pârâtă are vreo atribuție de a emite acte prin care să recunoască diploma de licență și suplimentul la diplomă, acte deja eliberate de instituțiile de învățământ superior cu aprobarea intimatului-pârât M.E.C.T.S., fiind tipărite pe formularele tipizate emise de acesta.

Diploma de licență este un document oficial și câtă vreme nu a fost revocată de emitent sau anulată irevocabil prin hotărâre judecătorească, se prezumă că a fost eliberată în condiții de legalitate, deci produce efecte juridice sub aspectul drepturilor ce decurg din ea.

Înalta Curte reține că diplomele de licență obținute în România sunt recunoscute de plin drept, fără a fi necesară îndeplinirea vreunei unei alte formalități.

În condițiile în care ar fi nesocotite drepturile ce decurg din diploma de licență, protejarea acestora se poate realiza la cererea părților vătămate, însă în cadrul altui demers judiciar promovat în contradictoriu cu instituția/autoritatea care îi nesocotește aceste drepturi, fără a fi nevoie de intervenția Ministerului Educației Naționale pentru „recunoașterea diplomei de licență”, obiectul prezentei acțiuni vizând strict obligarea pârâtului de a recunoaște diplomele de licență emise de Universitatea E.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Constatând că sentința recurată este legală și temeinică și că nu există motive care să atragă casarea sau modificarea acesteia, în conformitate cu prevederile art. 496 teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A., B., C. și D. împotriva sentinței nr. 898 din 18 martie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 noiembrie 2015.