ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 566/2012

Asupra recursului penal de față; Prin sentința penală nr. 369 din 4 octombrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel București , secția I penală, s-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, privind cererea de transferare a condamnatului C.A.C. pentru continuarea executării pedepsei într-un penitenciar din România. S-au recunoscut efectele sentinței penale a Tribunalului de Land Wiener Neustadt din 22 noiembrie 2010 pronunțată în Dosarul nr. 42 Hv 10/1 Od, definitivă. S-a dispus transferarea condamnatului C.A.C., în vederea continuării executării pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare, într-un penitenciar din România. S-a dedus din pedeapsa aplicată durata executată de la 31 decembrie 2009 la zi.

S-a dispus emiterea unui mandat de executare a pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare, pe numele condamnatului C.A.C. S-a reținut că prin cererea înregistrată la această instanță, la data de 15 septembrie 2011, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a sesizat această Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 162 alin. (4) din Legea nr. 302/2004, republicată, pentru recunoașterea și punerea în executare a sentinței penale a Tribunalului de Land Wiener Neustadt din 22 noiembrie 2010, pronunțată în dosarul nr. 42/Hv 10/10d, în procedura de soluționare a cererii formulate de autoritățile judiciare austriece, privind transferarea într-un penitenciar din România a persoanei condamnate C.A.C., în vederea continuării executării pedepsei la care a fost condamnat.

S-au depus la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: sentința Tribunalului de Land Wiener Neustadt din 22 noiembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 42/Hv 10/10d, în copie certificată pentru conformitate, copie de pe dispozițiile legale aplicabile, referat privind stadiul executării pedepsei, raport medical, copii ale petițiilor persoanei condamnate, proces-verbal privind declarația referitoare la consimțământul la transferare al persoanei condamnate. Analizând actele și lucrările dosarului Curtea de Apel a reținut următoarele: Prin adresa nr. 123022/2010/2011 din 08 noiembrie 2011 Ministerul Justiției Direcția Drept Internațional și Cooperare Judiciară a transmis Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 302/2004, republicată, cererea formulată de Ministerul Federal al Justiției din Republica Austria prin care se solicită transferarea persoanei condamnate C.A.C.

(în prezent deținut în Penitenciarul Sonnberg) într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepsei de 3 ani 6 luni închisoare aplicată de instanțele din statul solicitant. Cererea formulată de autoritățile germane a fost însoțită de documentele prev. de art. 6 pct. 2 din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg la 21 noiembrie 1983, respectiv nota cu expunerea faptelor săvârșite de persoana condamnată, însoțită de dispozițiile legale aplicabile; sentința de condamnare, pronunțată de Tribunalul Wiener Neustadt; declarația de consimțământ a condamnatului, exprimat în fața autorităților austriece; referatul social și familial și declarația de consimțământ a persoanei condamnate, consemnate de către Ambasada României la Viena.

Curtea constată că este, astfel, îndeplinită condiția prev. de art. 3 lit. a) din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate adoptată la Strasbourg și art. 143 lit. a) din Legea nr. 302/2004 republicată. Din informațiile și documentele comunicate de statul de condamnare în aplicarea Convenției europene asupra transferării persoanelor condamnate adoptate la Strasbourg în anul 1983, a rezultat că prin Sentința Tribunalului de Land Wiener Neustadt din 22 noiembrie 2010, pronunțată în Dosarul 42Hv 10/10d C.A.C. a fost condamnat la o pedeapsa 3 ani și 6 luni pentru infracțiunea de furt profesional grav și prin efracție, parțial consumat, parțial sub formă de tentativă, în cadrul unei asocieri criminale, precum și de delict de deteriorare materială, prevăzute și sancționate de dispozițiile art. 127, 128 alin. (2), art. 15 C. pen.

austriac. Această hotărâre, conform adresei Ministerului Federal al Justiției al Republicii Austria, este definitivă, constatându-se astfel că este îndeplinită condiția prev. de art. 3 lit. b) din Convenția europeană, adoptată la Strasbourg și art. 143 lit. b) din Legea nr. 304/2004 republicată. Referitor la situația executării pedepsei comunicată de autoritățile austriece a rezultat că persoana condamnată a fost arestată la data de 31 decembrie 2009, iar sfârșitul pedepsei este prevăzut pentru 13 iunie 2013, astfel că este îndeplinită condiția prev. de art. 3 lit. c) din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg și art. 143 lit. c) din Legea nr. 302/2004 republicată.

În fapt, prin hotărârea de condamnare, s-a reținut că persoana condamnată, C.A.C. împreună cu I.P., în perioada 12 noiembrie 2008 – februarie 2009, prin efracție, a comis mai multe infracțiuni de furt, pe teritoriul Republicii Austria, luând din posesia părților vătămate autoturisme, bijuterii și alte bunuri. S-a mai reținut în sarcina numitului C.A.C. că, în aceeași perioadă, împreună cu I.P., prin aceeași modalitate descrisă mai sus, a încercat să sustragă bunuri din posesia mai multor părți vătămate. Totodată, în sarcina numitului C.A.C. s-a reținut că, în perioada 11 noiembrie 2009 -28 noiembrie 2009, cu intenție, a adus în stare de neîntrebuințare mai multe bunuri, pricinuindu-le părților vătămate un prejudiciu în valoare de 4220,45 euro.

Față de cele reținute, Curtea a constatat că este îndeplinită condiția dubRON incriminări prev. de art. 143 lit. e) din Legea nr. 302/2004 republicată și art. 3 pct. 1 lit. e) din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg, faptele mai sus descrise și reținute în sarcina persoanei condamnate C.A.C. au corespondent în legislația penală română, realizând conținutul constitutiv al infracțiunilor de furt calificat, tentativă la furt calificat și distrugere, prevăzute în legislația penală română de art. 208 alin. (1) - 209 alin. (1) lit. a), i) C. pen., art. 20 rap. la art. 208 alin. (1) - 209 alin. (1) lit. a), i) C. pen., art. 217 C. pen., cu aplic, art. 33 lit. a) C. pen.

Persoana condamnată C.A.C. a fost de acord cu transferarea sa într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepsei pronunțate de autoritățile austriece, astfel că este îndeplinită și condiția prev. de art. 3 lit. d) din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate adoptate la Strasbourg și art. 143 lit. d) din Legea nr. 302/2004, republicată, iar în prezent se află ffncarcerată în Penitenciarul Sonnberg Împotriva acestei sentințe a declarat recurs persoana transferabilă C.A.C., fără a-și motiva calea de atac. Examinând din oficiu sentința atacată, Curtea constată că recursul este nefondat. De asemenea, potrivit înscrisurilor aflate la dosar persoana transferabilă este cetățean român și a consimțit în mod expres la transferarea sa în România pentru continuarea executării pedepsei de 3 ani și 6 luni ce i-a fost aplicată în Austria.

În plus, la data primirii cererii de transfer, condamnatul avea de executat mai mult de 6 luni din durata pedepsei, în condițiile în care sfârșitul acesteia este prevăzut pentru 13 iunie 2013. În consecință, fiind îndeplinite toate condițiile prevăzute de Legea nr. 302/2004, în mod legal și temeinic instanța de fond a dispus, consecutiv recunoașterii efectelor hotărârii de condamnare transferarea recurentului în România, în vederea continuării executării pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare, deducându-se durata deja executată de la 31 decembrie 2009. Așa fiind, recursul este nefondat și va fi respins conform art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat ocazionate de soluționarea căii sale de atac, conform art. 192 alin. (2) C. proc.

pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de persoana transferabilă C.A.C. împotriva sentinței penale nr. 369 din 4 octombrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală. Obligă recurenta persoană transferabilă la plata sumei de 520 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care suma de 320 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunția în ședință publică azi 23 februarie 2012.