ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5379/2013

Asupra conflictului

de competență constată următoarele:

Prin Procesul-verbal de constatare a

contravenției seria R11 nr. 0081238 din 12 mai 2011 a fost sancționată SC L.

& M. SRL pentru săvârșirea contravenției prevăzută de dispozițiile art. 8

alin. (1) din O.G. nr. 15/2002, constând în aceea că la data de 22 noiembrie

2010 un vehicul aparținând societății a circulat, fără a deține rovinietă

valabilă, pe DN 7 km 188 + 900 m, Seaca, județul Vâlcea.

Prin acțiunea

înregistrată pe rolul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea la data de 2 noiembrie 2011,

SC L. & M. SRL a formulat plângere împotriva procesului-verbal menționat emis

de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA -

Centrul de Studii Tehnice și Informatică, solicitând anularea acestuia.

Judecătoria Râmnicu

Vâlcea, prin Sentința civilă nr. 12949 din 12 decembrie 2011 a admis excepția

necompetenței teritoriale, invocată din oficiu de instanță. A declinat

competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brezoi, în raport

de dispozițiile art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001.

Judecătoria Brezoi,

prin Sentința civilă nr. 2023 din 15 aprilie 2013 a admis excepția

necompetenței teritoriale a instanței. A declinat competența de soluționare a

plângerii contravenționale în favoarea Judecătoriei sectorului 3 București.

Pornind de la

prevederile art. 10

1

din O.G. nr. 15/2002, astfel cum a fost

modificată prin Legea nr. 2/2013 și având în vedere că sediul contravenientei

este în București, în circumscripția Judecătoriei sectorului 3 București,

instanța a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea acesteia.

Judecătoria

sectorului 3 București, Secția civilă, prin Sentința nr. 9779 din 26 iunie 2013

a admis excepția necompetenței teritoriale. A declinat competența de judecată a

cauzei în favoarea Judecătoriei Brezoi. A constatat ivit conflictul negativ de

competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în

vederea soluționării acestuia.

A reținut, în esență,

că Legea nr. 2/2013, care a modificat art. 10

1

din O.G. nr. 15/2002

se aplică numai plângerilor formulate și înregistrate după intrarea în vigoare

a legii, neputând retroactiva, astfel încât instanța competentă se determină

potrivit prevederilor art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001.

Regulatorul de

competență, între instanțele care și-au declinat reciproc competența, urmează a

fi pronunțat în favoarea Judecătoriei Brezoi, în considerarea argumentelor ce

succed.

În raport de obiectul

cauzei, respectiv plângere contravențională formulată împotriva unui

proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției întocmit pentru

încălcarea art. 8 din O.G. nr. 15/2002, devin incidente dispozițiile Ordonanței

Guvernului nr. 2/2001, respectiv cele cuprinse la art. 32, la care face

trimitere O.G. nr. 15/2002 în art. 10, conform cărora competența soluționării

plângerii aparține judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită

contravenția.

În stabilirea

instanței competentă teritorial a soluționa prezenta plângere contravențională,

problema care se ridică în speță este de a stabili dacă modificările aduse prin

art. III din Legea nr. 2/2013, potrivit cărora plângerea se introduce la

judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul

contravenientul, sunt aplicabile.

Se observă că norma

de competență teritorială, derogatorie de la dispozițiile Ordonanței Guvernului

nr. 2/2001, este cuprinsă în Secțiunea a 2-a a Legii nr. 2/2013 ce poartă

denumirea: Modificarea și completarea unor acte normative în materie

contravențională și în materia contenciosului administrativ și fiscal,

legiuitorul făcând deci distincția între cele două materii.

Coroborând sediul materiei

cu dispozițiile art. XXIII din Legea nr. 2/2013 cuprinse în Capitolul III

Dispoziții tranzitorii și finale, se reține că acestea se referă numai la

procesele în materia contenciosului administrativ și fiscal nu și la cele în

materie contravențională.

Prin urmare, atâta

vreme cât art. XXIII nu cuprinde dispoziții tranzitorii exprese vizând

competența teritorială în materie contravențională, nefiind posibilă o

interpretare extensivă a acestora rezultă că prevederile modificatoare ale

Legii nr. 2/2013 se aplică numai proceselor începute după intrarea în vigoare a

legii.

Or, în speță,

plângerea contravențională a fost introdusă anterior adoptării Legii nr.

2/2013, respectiv la data de 2 noiembrie 2011, instanța legal învestită fiind

cea de la locul săvârșirii contravenției.

În considerarea celor

ce preced, având în vedere că locul săvârșirii contravenției a fost DN 7 km 188

+ 900 m, Seaca, județul Vâlcea, zonă situată în circumscripția Judecătoriei

Brezoi, competența soluționării plângerii contravenționale revine, potrivit

art. 32 din O.G. nr. 2/2001, Judecătoriei Brezoi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brezoi.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 20 noiembrie 2013.

Procesat de GGC - LM