ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1967/2011

Ședința publică

de la 19 mai 2011

Asupra recursului de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor

dosarului, constată următoarele:

Reclamantul C.M.V.I. Dr. D.C. a

chemat-o în judecată pe pârâta D.S.V.S.A. Gorj pentru ca instanța, prin

hotărârea pe care va urma să o pronunțe să oblige pârâta să-i plătească suma de

13.183,90 lei reprezentând serviciile prestate pentru identificarea și înregistrarea

animalelor în perioada aprilie – decembrie 2008, sumă ce urma să fie

actualizată la data plății efective.

Judecătoria Târgu Jiu, prin sentința

comercială nr. 884 din 5 noiembrie 2010, a admis excepția necompetenței

invocată de pârâtă și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea

Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal, potrivit art. 66

din O.U.G. nr. 54/2006.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța a reținut că observând că obiectul cererii îl reprezintă acțiunea formulată

pentru acordarea de despăgubiri, conform contractelor de servicii nr. 94/2007

și nr. 95/2007, contracte încheiate în temeiul O.U.G. nr. 34/2006 și raportând

obiectul cererii la prevederile art. 66 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 34/2006,

a admis excepția și a declinat competența în favoarea secției contencios

administrativ și fiscal a Tribunalului Gorj.

Tribunalul Gorj, secția comercială,

pe rolul căruia a fost înregistrată cererea sub nr. 15149/95/2010, analizând

întreaga documentație aflată la dosarul cauzei, a constatat că în mod eronat

Judecătoria Tg. Jiu a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea

Tribunalului Gorj, deoarece în raport de valoarea solicitată prin cererea de

chemare în judecată, competența materială revine judecătoriei potrivit art. 1 pct.

1 C. proc. civ. și, constatând competența Judecătoriei Tg. Jiu în soluționarea

cauzei, precum și ivirea conflictului negativ de competență a trimis dosarul

pentru soluționarea conflictului la Curtea de Apel Craiova.

Curtea de Apel Craiova, secția

comercială, prin sentința nr. 20/2011 din ședința din camera de consiliu de la

24 februarie 2011, a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea

Tribunalului Gorj, secția comercială, reținând că potrivit dispozițiile art. 286

alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 278/2010,

procesele și cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea

prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și cele privind

executarea, nulitatea, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea

unilaterală a contractelor de achiziție publică se soluționează în primă

instanță de către secția comercială în circumscripția căruia se află sediul

autorității contractante.

Întrucât litigiul este legat de

executarea unui contract administrativ încheiat în temeiul O.U.G. nr. 34/2006,

față de dispozițiile legale menționate, Curtea de apel a apreciat că în cauză,

competența materială revine secției comerciale a tribunalului în circumscripția

căreia se află sediul autorității contractante.

La data de 11 martie 2009

reclamantul C.M.V.I. Dr. D.C. a formulat recurs arătând că suma pe care a

solicitat-o prin acțiunea introductivă, respectiv 13.183,90 lei reprezintă

servicii prestate fără contract în perioada aprilie – decembrie 2008 și că

pentru perioada respectivă, deși avea calitatea de achizitor, nu a organizat

procedura de atribuire a contractelor de servicii, astfel încât în mod eronat

s-a făcut aplicarea art. 286 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, contractele de

servicii nr. 94 și 95 fiind încheiate la 31 august 2007, având valabilitate

până la data de 31 decembrie 2007, acestea nefăcând obiectul prezentului

litigiu.

Având în vedere că recurenta nu a

invocat temeiul de drept al recursului, din dezvoltarea motivelor, Curtea

apreciază, conform art. 306 alin. (3) C. proc. civ., că este posibilă

încadrarea lor în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., cu referire la

aplicarea greșită a art. 286 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006.

Analizând recursul reclamantului se constată că prin

cererea formulată, acesta a solicitat daune în sumă de 13.183,90 lei rezultate

din serviciile prestate pentru identificarea și înregistrarea animalelor în

perioada aprilie – decembrie 2008, perioadă care nu face obiectul contractelor

de servicii nr. 94 și nr. 95 din 31 august 2007, astfel că în cauză nu sunt

incidente dispozițiile art. 286 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, așa cum

greșit a reținut Curtea de apel, ci, se aplică dispozițiile procedurale

prevăzute de Codul de procedură civilă Cartea I – Competența instanțelor

judecătorești.

Conform art. 1 alin. (1) C. proc. civ., judecătoriile

judecă în primă instanță, toate procesele și cererile, în afară de cele date

prin lege în competența altor instanțe, art. 2 alin. (1) lit. a) din același

act normativ reglementând competența materială a secției comerciale a

tribunalului în procesele și cererile al căror obiect are o valoare de peste

100.000 lei (Ron).

Constatând că valoarea litigiului este 13.183,90 lei,

sub limita de 100.000 lei prevăzută de art. 2 alin. (1) lit. a) C. proc. civ.,

instanța competentă în a soluționa prezenta cauză este Judecătoria Târgu – Jiu,

așa cum reglementează art. 1 alin. (1) C. proc. civ., coroborat cu art. 5 C.

proc. civ.

Ca urmare, potrivit art. 312 C. proc. civ., raportat

la art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Curtea va admite recursul, va modifica

sentința atacată în sensul că stabilește competența de soluționare a cauzei în

favoarea Judecătoriei Târgu – Jiu.

Așa fiind,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

reclamantul C.M.V.I. Dr. D.C.. modifică sentința nr. 20/2011 din camera de

consiliu din data de 24 februarie 2011 a Curții de Apel Craiova, secția

comercială și stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea

Judecătoriei Târgu – Jiu.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

19 mai 2011.