ALACA c. TÜRKIYE et 16 autres affaires

RESPONDENT

TUR

HOTĂRÂRE

13.12.2023

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Affaire communiquée

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2023
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

ALACA c. TÜRKIYE et 16 autres affaires (CtEDO, 2023)

HUDOC · oficial

Publicat la 8 ianuarie 2024 SECȚIUNEA 2 Cererea nr. 40122/20 Mehmet ALACA împotriva Türkiye și alte 16 cereri (a se vedea lista din anexă) comunicate la 13 decembrie 2023 OBIECTUL L În locurile de muncă calificate drept locuri de muncă în care sunt utilizate substanțe toxice și în calculul valorii cheltuielilor de angajatori pentru cotizația de penibilitate în conformitate cu Legea privind securitatea socială. La diferite date, reclamanții, care lucrau pentru unitățile de tipărire în diferite societăți pe acțiuni ale producției de ambalare, au sesizat instanțele de muncă cu privire la recursurile împotriva angajatorului lor și la stabilirea de asigurări sociale (Sosyal Güvenlik Kurumu), SGK. Ei au cerut adăugarea unei perioade de serviciu nominal de 25 % din timpul perioadei totale de lucru care trebuie avute în vedere pentru pensionarea pe bază de muncă, desfășurată în unitatea de imprimare, care a fost considerat ca o muncă grea (itibari hizmet) pentru că a fost efectuat la un loc de muncă calificat ca locul de muncă în care sunt utilizate substanțe toxice în conformitate cu dispozițiile Legii privind securitatea socială. Cererea lor a fost acceptată de instanțele de muncă. În prima serie de cauze (n 40122/20, 40580/20, 40613/20, 40621/20, 40625/20 și 40924/20), la diferite date, Curtea de Casație a încălcat hotărârile. În a doua serie de cauze (n 40494/20, 40498/20, 40507/20, 40576/20, 40578/20, 40591/20, 40616/20, 40628/20, 40632/20 și 40939/20), la diferite date, Curtea de apel a aprobat hotărârile. Apoi, Curtea de Casație a încălcat hotărârile cu majoritate, declarând că activitatea reclamanților în societățile pârâte nu făcea parte din domeniul de aplicare al articolului 5 suplimentar din Legea nr. 506. Comisia a considerat că, pentru aplicarea legii în cauză, activitățile jurnalistice ar fi trebuit să fie desfășurate în plus față de activitățile de tipărire la locul de muncă, ceea ce nu era cazul în acest caz. Majoritatea se rezumă la rejudecarea adunării generale a camerelor civile ale Curții de Casație din 7 iunie 2007. februarie 2018 conform căruia societățile pârâte imprimeau pe ambalaje, pe care nu l-au desfășurat în numele industriei de prelucrare și al jurnalismului în locurile de muncă respective, că locurile de muncă ale industriei de prelucrare ar trebui să funcționeze în scopul de a publica că, din acest motiv, locurile de muncă ale societăților apărătoare nu ar intra în sectoarele de activitate care pot beneficia de perioada de serviciu specificată la art. 5 suplimentar din Legea nr. 506, și că noțiunea locului de muncă nu putea fi extinsă cu principiul interpretării în beneficiul părților solicitante. Judecătorii minoritari, în opiniile lor disidente, s-au referit la o hotărâre mai recentă a adunării generale a camerelor civile ale Curții de Casație din 14 martie 2018, susținând că, în art. 5 suplimentar din Legea nr. 506 sunt prevăzute două condiții și, deși locul de muncă al l uimografiei și cel al jurnalismului sunt menționate împreună, este clar că asigurații care lucrează în locurile de muncă în care se efectuează numai munca de prelucrare a datelor vor beneficia de perioada de serviciu nominală dacă se produce una dintre condițiile menționate la paragrafele articolului. Instanțele de muncă, în conformitate cu hotărârea Curții de Casație, au respins, de asemenea, cererile reclamanților, în pofida invocării articolelor 6 din convenție și 1 din Protocolul nr. 1. Recursurile lor în casație au fost respinse la 18 noiembrie 2019, prin hotărâri separate. Reclamanții au sesizat Curtea Constituțională susținând că drepturile lor la un proces echitabil și la respectarea bunurilor au fost încălcate. La diferite date (în perioada 5 martie - 8 mai 2020) și prin decizii separate, aceasta a declarat obiecțiunile lor inadmisibile pentru incompatibilitate materială cu dispozițiile Constituției care corespund celor ale Convenției. Invocând art. 1 din Protocolul nr. 1 la convenție, reclamanții se plâng de o încălcare a dreptului lor de a-și respecta bunurile pe motiv de interpretare contradictorie a legii de către instanțele interne. Ei susțin că Curtea de Casație a renunțat la jurisprudența sa constantă pe care a aplicat-o în cauzele similare din 1977, data intrării în vigoare a articolului 5 suplimentar din Legea nr. 506. Invocând art. 6 alin. (1) din Convenție, reclamanții se plâng că procedura a fost pronunțată în măsura în care Curtea de Casație a respins acțiunea lor exclusiv pe baza deciziei interpretative contradictorii și adoptate recent, interpretare care nu a fost adoptată în cauze similare din 1977. Întrebări adresate părților În lumina principiilor dezlegate de jurisprudența Curții (Petko Petkov c. Bulgaria, n 2834/06, § 32-34, 19 februarie 2013, Albu și alții c. România, n 3496/09 și 63 altele, § 34, 10 mai 2012, Nejdet Șahin și Perihan Șahin c. Turcia [GC], n 13279/05, § 49-58, 20 octombrie 2011, România, nr. 38155/02, § 30-38, 2 noiembrie 2010, Atanasovski c. l., fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, n 36855/03, § 38, 14 ianuarie 2010, Unedic c. Franța, 20153/04, § 74, 18 decembrie 2008) reclamanții au beneficiat de un proces echitabil în stabilirea drepturilor lor civile în conformitate cu art. 6 alineatul (1) din convenție, având în vedere faptul că Curtea de Casație ar fi modificat interpretarea articolului 5 suplimentar din Legea nr. 506, interpretare care ar fi constantă din 1977, și în ciuda unei hotărâri recente a adunării generale a camerelor civile ale Curții de Casație? Dreptul reclamanților la un acces efectiv la instanță, garantat prin această dispoziție, a fost încălcat - În special, principiul securității juridice implicite în această dispoziție a fost respectat de instanțele interne - Având în vedere existența unor decizii definitive contradictorii pronunțate de instanțele naționale competente pentru a se pronunța asupra recursurilor la Casație referitoare la cereri similare, oferă legislația națională un mecanism capabil să soluționeze astfel de inconsecvențe (a se vedea, de exemplu, Hayati dalebi și alții c. Turcia, nr. 582/05, § 52-67, 9 februarie 2016) Guvernul este rugat să trimită Curții textul integral al deciziilor finale motivate pronunțate în cauze similare și enumerate de solicitanți în formularele de cerere. În lumina principiilor dezlegate de jurisprudență ale Curții (a se vedea, printre altele, Valverde Digon c. Spania, n 22386/19, § 49, 58-82, 26 ianuarie 2023 Beláné Nagy c. Ungaria [GC], n 53080/13, § 75, 90-110, 13 decembrie 2016, Ceni c. Italia , n 25376/06, § 39, 4 februarie 2014, Centro Europa 7 S.r.l. și Di Stefano c. Italia [GC], n 38433/09, § 173, CEDH 2012, Saghinadze și alții c. Georgia , n 18760/05, § 103, 27 mai 2010, și Kopecký c. Slovacia [GC], n 44912/98, § 49-50, CEDH 2004-IX) - Reclamanții au avut o "bine" sau o "speranță legitimă." În lumina dispozițiilor legale și/sau a jurisprudenței constante a Curții de Casație, în sensul art. 1 din Protocolul nr - În la mai, dreptul reclamanților de a-și respecta bunurile în sensul art. 1 din Protocolul nr 1 a fost respectat, în măsura în care, începând din 1977, data intrării în vigoare a art. 5 din lege 506, Curtea de Casație ar fi adoptat o abordare similară și a acceptat cereri similare cu cele ale reclamanților, însă, în acest caz, aceasta ar fi elaborat un nou criteriu și ar fi stabilit o distincție între locurile de muncă ca activități jurnalistice sau nejurografice (a se vedea, de exemplu, Beláné Nagy, menționat anterior, §§ 96 și următoarele). În special, ingerința în cauză a fost prevăzută de lege, a urmărit ea un scop legitim și a condus la un echilibru corect Pe de altă parte, instanțele interne au efectuat o punere în balanță a diferitelor interese în prezența sa, au furnizat motive relevante și suficiente referitoare la existența unei ingerințe și la justificarea acesteia și se bazează pe o evaluare acceptabilă a faptelor relevante (a se vedea, mutatis mutandis, G.I.E.M. S.R.L. și alții c. Italia [GC], n 1828/06 și alte 2 § 302, 28 iunie 2018) ANEXA nr. Cererea N Numele cauzei Introduse Reclamantul Anul nașterii Locul nașterii Locul nașterii: Cetățenia reprezentat de societate unde reclamantul a lucrat 40122/20 Alaca c. Türkiye 27/08/20 Mehmet ALACA 1967 Manisa turcă Kalyoncu TAH ElectroluxR Pilenpak Ambalaj Sanayi ve Ticaret A.Ș. 40494/20 Akçaman c. Türkiye 27/08/20 Hasan AKÇAMAN 1971 Manisa turcă Kalyoncu TAH Izmir turcesc Kalyoncu TAH ElectroluxR Amcor Tobacco Packaging Izmir Gravür Baski Sanayi ve Ticaret A.Ș. 40576/20 Bayrak c. Türkie 27/08/20 Servet BAYRAK 1969 Kutahya turccă Kalyoncu TAH 1970 Manisa turcă Kalyoncu TAH 2015/17R Pilenpak Ambalaj Sanayi ve Ticaret A.Ș. 40566-/20 Șen c. Türkie 27/08/20 Hasan ȘEN 1979 Manisa turcă Kalyoncu TAH 27/08/2020 Hasan ÖNER 1969 Kalyoncu TAH Öner KIRDAȘ 1971 Manisa turcă Kalyoncu TAH Manisa turcă Kalyoncu TAH 2015/17R Pilenpak Ambalaj Sanayi ve Ticaret A.Ș. 17. 40939/20 Beyaz c. Türkiye 27/08/20 Cemil BEYAZ 1973 Kalyoncu TAHÂR Baran Ambalaj Sanayi ve Ticaret A.Ș.