ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 870/2011

Ședința publică

de la 24 februarie 2011

Asupra recursului de față :

Din examinarea lucrărilor din dosar constată

următoarele :

Reclamanta SC G.A. SA prin cererea înregistrată

pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a comercială, a solicitat cu

citarea intervenientului forțat I.L., ca pârâta SC A.R.A.V.I.G. SA, să fie

obligată la plata sumei de 117.678,46 lei cu titlul de contravaloare a

despăgubirii achitate de reclamantă în temeiul asigurării facultative CASCO, la

plata sumei de 6.001,60 lei cu titlul de reactualizare a cuantumului

despăgubirii de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, respectiv 117,67 lei pe

zi pentru 51 de zile de întârziere, calculate de la 23 noiembrie 2009 (data

expirării celor 30 de zile de la depunerea ultimului document) și până la data

de 13 ianuarie 2010, la plata in continuare a reactualizării pana la data

plătii integrale a debitului principal.

Prin sentința comercială nr. 494 din

19 aprilie 2010 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a comercială,

s-a admis în parte cererea formulată de reclamanta SC G.A. SA fiind obligată

pârâta la plata către rec1amantă a sumei de 117.678,46 lei, contravaloare despăgubire,

precum și a sumei de 6.001,60 lei cu titlul de reactualizare a despăgubirii de

la data de 23 noiembrie 2009 până la data de 13 ianuarie 2010 și a

reactualizării de 0,1%/zi de la 14 ianuarie 2010 până la data plății efective a

despăgubirii.

Curtea de Apel București, secția a

V-a comercială, prin decizia comercială nr. 424 din 21 septembrie 2010 a

respins ca nefondate apelurile declarat de reclamanta SC G.A. SA și pârâta SC A.R.A.V.I.G.

SA împotriva sentinței instanței de fond.

Împotriva acestei decizii reclamanta

SC G.A. SA a declarat recurs, în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc.

civ.

În motivarea cererii de recurs

recurenta făcând referiri numai la probele administrate în cauză (facturile

fiscale, extrasele de cont) a solicitat admiterea recursului, modificarea în

parte a deciziei recurate în sensul dispunerii obligării pârâtei SC A. SA și la

plata onorariului de avocat în cuantum de 6545 lei.

Înalta Curte, examinând cererea de

recurs formulată de către reclamantă, din perspectiva excepției nulității

recursului, constată că excepția este întemeiată.

Este de observat că deși recurenta a

invocat în susținerea recursului său motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C.

proc. civ., aceasta nu a structurat și dezvoltat motivul invocat, conform

cerințelor art. 302

1

lit. c) C. proc. civ., criticând, în esență,

modul în care instanța de apel a analizat probele administrate. Simpla

nemulțumire a părții, cu privire la aspectele care au format convingerea

instanței de apel, fără precizarea relevanței pe care acestea le au față de

fondul pricinii, nu pot face obiectul analizei instanței de recurs, în raport

de dispozițiile art. 304 C. proc. civ. și de dispozițiile art. 299 alin. (1) C.

proc. civ., care statuează asupra obiectului recursului.

Revenind la motivul prevăzut de art.

304 pct. 9 C. proc. civ., pe care l-a indicat recurenta, se constată că nici o

ipoteză prevăzută de acest text nu a fost demonstrat, criticile de netemeinicie

care au fost invocate nu pot fi analizate, având în vedere și inexistența

motivelor de ordine publică, care să inducă aplicarea art. 306 alin. (2) C.

proc. civ.

Constatând că recurenta nu s-a

conformat obligației prevăzută de art. 302

1

alin. (1) lit. c) C.

proc. civ., potrivit cărora cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea

nulității motivele de nelegalitate și dezvoltarea lor, Înalta Curte va aplica

cererii de recurs sancțiunea nulității.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea cererii de recurs

formulată de reclamanta SC G.A. SA București împotriva deciziei comerciale nr. 424

din 21 septembrie 2010 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 februarie 2011.