ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4944/2019
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4944/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Ședința publică din data de 22 octombrie 2019
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 03.12.2018 sub nr. de mai sus reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004 suspendarea executării Ordinului Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscala nr. 1960/2018 din 6 august 2018, astfel cum a fost modificat prin Ordinul nr. 2761/07.11.2018, până la soluționarea în fond a acțiunii în anulare.
Soluția instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 5392 din 17.12.2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins excepția inadmisibilității, admițând cererea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ.
În temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004 a dispus suspendarea executării Ordinului Președintelui ANAF nr. 1960/06.08.2018, astfel cum a fost modificat prin Ordinul Președintelui ANAF nr. 2761/07.11.2018, până la pronunțarea instanței de fond asupra acțiunii în anulare.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinței civile nr. 5392 din 17.12.2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâta AGENȚA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În dezvoltarea criticilor sale, recurenta invocă excepția rămânerii fără obiect a cererii de chemare în judecată, susținând că, în cauză, reclamanta a solicitat suspendarea Ordinului ANAF nr. 1960/06.08.2018 publicat în Monitorul Oficial nr. 700/10.08.2018 privind modificarea Ordinului Președintelui ANAF nr. 1849/2016, în ceea ce privește dispozițiile art. I pct. 7 și III din Ordin, până la pronunțarea instanței de fond asupra cererii de anulare a actului.
La data de 28.12.2018 în Monitorul oficial al României nr. 1115 a fost publicat Ordinul Președintelui ANAF nr. 3236/2018 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en detail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, care la articolul 9 prevede că" la data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1849/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en detail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 474 din 24 iunie 2016, cu modificările și completările ulterioare".
Prin urmare, solicită a se constata că cererea reclamantei, de suspendare a Ordinului ANAF nr. 1960/2018 a rămas fără obiect, motiv pentru care solicită admiterea excepției și respingerea acțiunii, ca atare.
Pe fondul cauzei susține recurenta că, instanța de fond în mod greșit a interpretat și aplicat dispozițiile legale în vigoare care privesc îndeplinirea cumulativă a condițiilor art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004.
Cazul bine justificat nu poate fi argumentat prin invocarea unor aspecte ce țin de legalitatea unui act, întrucât acestea vizează fondul actului, care se analizează numai în cadrul unei acțiuni în anulare iar până la anularea de căre o instanță judecătorească, actul a cărui suspendare se solicită se bucură de prezumția de legalitate, în caz contrar s-ar anticipa soluția ce va fi dată pe fondul cauzei, ajungându-se propriu zis la o prejudecare a fondului, ceea ce ar contraveni dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Cât privește iminența producerii unei pagube, susține recurenta că aceasta nu se prezumă, ci trebuie dovedită de persoana lezată, îndeplinirea acestei condiții presupunând administrarea de dovezi care să probeze iminența prducerii pagubei invocate, sub acest aspect fiind lipsite de relevanță simplele afirmații făcute ca atare în acțiunea formulată.
În concluzie, recurenta solicită admirerea recursului, astfel cum a fost formulat și casarea sentinței recurate, în sensul respingerii cererii de suspendare, în principal, ca rămasă fără obiect și în subsidiar, ca neîntemeiată,
Apărările formulate în cauză
Intimata - reclamantă A. S.R.L. nu a formulat întâmpinare la recursul promovat de recurenta Agenția Națională de Administrare Fiscală, ci doar Concluzii Scrise, în cadrul cărora a solicitat respingerea recursului, ca neîntemeiat și menținerea sentinței de fond, ca fiind legală și temeinică.
Soluția instanței de recurs
Analizând cu prioritate regularitatea învestirii sale cu recursul de față, Înalta Curte constată neîndeplinirea condițiilor de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., sub sancțiunea nulității, întrucât cererea de recurs nu a fost timbrată legal.
Prin cererea de recurs, recurenta a încadrat criticile sale la dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocându-se încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.
Față de acest motiv de casare invocat de recurentă, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora " Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 de RON, în cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.", caz de casare care corespunde prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
Conform art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, iar alin. (3) al aceluiași articol stabilește că această cerință este prevăzută sub sancțiunea nulității.
Prin citația comunicată recurentei - pârâte Agenția Națională de Administrare Fiscală, atât prin fax, cât și prin poștă, în data de 09.10.2019, conform Raportului fax atașat la fila x, respectiv conform Dovezii de înmânare atașată la dosar, Înalta Curte a adus la cunoștință părții obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de RON, aferentă recursului declarat, sub sancțiunea anulării cererii, ca netimbrată, obligație pe care recurenta-pârâtă nu a îndeplinit-o până la termenul de judecată fixat, aceasta neformulând nici cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a acestei taxe, astfel cum permit dispozițiile art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.
Actele normative referitoare la taxele de timbru interzic, prin norme imperative, soluționarea unei cereri pentru care nu s-a făcut dovada plății taxelor de timbru corespunzătoare.
În principiu, în conformitate cu dispozițiile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, "taxele de timbru se plătesc anticipat", iar conform art. 486 alin. (2) C. proc. civ. " La cererea de recurs se vor atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii precum și, dacă este cazul, procura specială, împuternicirea avocațială sau delegația consilierului juridic", sancțiunea neîndeplinirii acestei obligații, constând în nulitatea recursului, prevăzută de dispozițiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ.
Înalta Curte, înainte de a analiza motivele de casare invocate de recurenta - pârâtă prin cererea de recurs, implicit excepția rămânerii fără obiect a cererii de chemare în judecată, observând că dovada timbrării acesteia nu a fost atașată la dosar, iar recurenta nu și-a îndeplinit această obligație legală până la acest termen de judecată, deși a fost citată cu mențiunea timbrării, urmează a anula recursul, ca netimbrat, făcând aplicarea dispozițiilor art. 499 C. proc. civ.
Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., raportat la dispozițiile art. 486 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va anula recursul declarat de pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTARE FISCALĂ, ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul formulat de pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală împotriva sentinței civile nr. 5392 din 17 decembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 octombrie 2019.