ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3819/2019

Ședința publică din data de 10 septembrie 2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 02.11.2018 sub numărul x/2018, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună suspendarea parțială a efectelor Ordinului președintelui ANAF nr. 1960/06.08.2018, prin care în ceea ce privește art. I integral și art. III până la pronunțarea instanței de fond asupra cererii de chemare în judecată.

Soluția instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 4991 din 03.12.2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta AGENȚA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, suspendând executarea art. I și art. III din Ordinul președintelui ANAF nr. 196/0/06.08.2018, până la pronunțarea instanței de fond.

Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinței civile nr. 4991 din 03.12.2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâta AGENȚA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

S-a solicitat de către recurenta - pârâtă admiterea recursului și casarea sentinței de fond, în sensul respingerii cererii de suspendare, ca neîntemeiată, aceasta fiind lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept.

Apărările formulate în cauză

Initmata - reclamantă S.C. A. S.R.L. nu a formulat întâmpinare la recursul promovat de recurenta Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Procedura de soluționare a recursului

Având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că, procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, a fost fixat termen pentru soluționarea recursului de față.

Soluția instanței de recurs

Analizând cu prioritate regularitatea învestirii sale cu recursul de față, Înalta Curte constată neîndeplinirea condițiilor de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., sub sancțiunea nulității, întrucât cererea de recurs nu a fost timbrată legal.

Prin cererea de recurs, recurentul a încadrat criticile sale la dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocându-se încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

Față de acest motiv de casare invocat de recurentă, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora " Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 de RON, în cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.", caz de casare care corespunde prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Conform art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, iar alin. (3) al aceluiași articol stabilește că această cerință este prevăzută sub sancțiunea nulității.

Prin citația comunicată prin fax recurentei - pârâte Agenția Națională de Administrare Fiscală în data de 02.09.2019, conform Raportului fax atașat la dosar, Înalta Curte a adus la cunoștință părții obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de RON, aferentă recursului declarat, obligație pe care recurenta-pârâtă nu a îndeplinit-o până la termenul de judecată fixat, aceasta neformulând nici cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a acestei taxe, astfel cum permit dispozițiile art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.

Actele normative referitoare la taxele de timbru interzic, prin norme imperative, soluționarea unei cereri pentru care nu s-a făcut dovada plății taxelor de timbru corespunzătoare.

În principiu, în conformitate cu dispozițiile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, "taxele de timbru se plătesc anticipat", iar conform art. 486 alin. (2) C. proc. civ. " La cererea de recurs se vor atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii precum și, dacă este cazul, procura specială, împuternicirea avocațială sau delegația consilierului juridic", sancțiunea neîndeplinirii acestei obligații, constând în nulitatea recursului, prevăzută de dispozițiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ.

Înalta Curte, înainte de a analiza motivele de casare invocate de recurenta - pârâtă prin cererea de recurs, observând că dovada timbrării acesteia nu a fost atașată la dosar, iar recurenta nu și-a îndeplinit această obligație legală până la acest termen de judecată, deși a fost citată cu mențiunea timbrării, urmează a anula recursul, ca netimbrat, făcând aplicarea dispozițiilor art. 499 C. proc. civ.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., raportat la dispozițiile art. 486 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va anula recursul declarat de pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTARE FISCALĂ, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul formulat de pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală împotriva sentinței civile nr. 4991 din 03 decembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 septembrie 2019.