ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4090/2019

Ședința publică din data de 19 septembrie 2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 07.01.2019 pe rolul Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta S.C. A. S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală, să se constate suspendarea de drept a Ordinului nr. 3236/2018, iar în subsidiar, să se dispună suspendarea executării acestui ordin, până la pronunțarea instanței de fond.

Prin sentința nr. 11/CA/2019 - P.I. din data de 31 ianuarie 2019, Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis în parte cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală, și a constatat suspendate de drept, până la pronunțarea instanței de fond, acele dispoziții din Ordinul nr. 3236/2018, pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en détail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, emis de Președintele A.N.A.F. (publicat în Monitorul Oficial nr. 1115 din 28.12.2018) ce au același conținut cu dispozițiile din Ordinul nr. 1960/2018, privind modificarea Ordinului Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.849/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en détail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, precum și pentru modificarea Ordinului Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.850/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a activității de distribuție și comercializare angro de băuturi alcoolice și/sau tutun prelucrat, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, emis de Președintele A.N.A.F. (publicat în Monitorul Oficial nr. 700 din 10.08.2018 și, ulterior, modificat) a cărei suspendare a fost dispusă prin sentința nr. 181 din 26.11.2018 pronunțată de către Curtea de apel Oradea în dosarul nr. x/2018

De asemenea, a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 918 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale, aferente pretențiilor admise, și a respins, ca neîntemeiate, restul pretențiilor reclamantei.

Împotriva sentinței nr. 11/CA/2019 - P.I. din 31 ianuarie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului și casarea sentinței recurate, în sensul respingerii cererii de constatare a suspendării de drept a Ordinului nr. 3236/2018, emis de Președintele A.N.A.F.

În motivarea recursului arată că Ordinul nr. 3236/2018 și Ordinul nr. 1960/2018, emise de Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală au un conținut distinct și că instanța de fond nu a ținut cont de faptul că în Referatul de aprobare al O.P.A.N.A.F. nr. 3236/2018 s-a menționat că acest ordin s-a emis cu luarea în considerare a plângerilor formulate de către operatorii economici împotriva O.P.A.N.A.F. nr. 1960/2018.

Arată că până la emiterea noului ordin, unii operatorii economici care comercializau în sistem angro produse energetice supuse accizelor fără a deține spații de depozitare, se sustrăgeau mai ușor de la verificările fiscale și, implicit, de la îndeplinirea obligațiilor fiscale aferente activităților desfășurate.

Astfel, susține că la adoptarea O.P.A.N.A.F. nr. 3236/2018 s-a avut în vedere o aplicare corectă, nediscriminatorie și conformă cu principiile fiscale, în vederea reducerii evaziunii fiscale, creșterii gradului de conformare și de încasare a veniturilor la bugetul general consolidat, respectiv eliminării discriminării între operatorii economici care comercializează produse accizabile, cu depozitare, față de cei care nu au depozite, dar efectuează același tip de activitate.

Consideră că Ordinul nr. 3236/2018 poate asigura respectarea principiului neutralității măsurilor fiscale.

Recurenta-pârâtă critică și obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 918 RON, arătând că, deși instanța a diminuat cuantumul onorariului avocațial, conform art. 451 alin. (2) C. proc. civ., cheltuielile de judecată acordate nu respectă principiul rezonabilității, în raport cu complexitatea cauzei și activitatea depusă de avocat. Mai mult, arată că recurenta nu s-a aflat în culpă procesuală și nici nu a determinat, prin atitudinea sa în cursul derulării procesului, aceste cheltuieli.

Deși a fost legal citată, intimata - reclamantă S.C. A. S.A. nu a formulat întâmpinare.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând cu prioritate excepția lipsei de interes în susținerea recursului, Înalta Curte constată că recursul este lipsit de interes.

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

În cauză, reclamanta S.C. A. S.A. a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală, să se constate suspendarea de drept a Ordinului nr. 3236/2018, iar în subsidiar, să se dispună suspendarea executării acestui ordin, până la pronunțarea instanței de fond.

Potrivit dispozițiilor art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, "În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond".

Rezultă, din prevederile legale citate, că măsura suspendării executării unui act administrativ este limitată sub aspect temporal, putând fi dispusă, în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, numai până la data pronunțării instanței de fond.

În speță, obiectul acțiunii reclamantei îl constituie suspendarea executării Ordinului nr. 3236/2018 emis de Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Prin sentința nr. 129/CA/2019 - PI din data de 16.09.2019, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2019 s-a admis excepția lipsei de interes, invocată de pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală și s-a respins, ca lipsită de interes, acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.A., prin care aceasta a solicitat anularea Ordinului nr. 3236/2018 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en detail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare.

În aceste condiții, în ceea ce privește interesul în susținerea recursului de față, Înalta Curte constată că potrivit dispozițiilor art. 32 alin. (1) lit. d) și art. 33 din C. proc. civ., una dintre cele patru condiții de exercitare a acțiunii civile rezidă în justificarea unui interes.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmărește cel ce învestește o instanță de judecată cu o cerere (acțiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiție de exercitare a acțiunii care trebuie să subziste pe tot parcursul soluționării unei cauze, nu doar cu prilejul promovării acțiunii sau formulării căii de atac.

În cauza de față, cererea de suspendare a executării Ordinului nr. 3236/2018 emis de Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală a fost formulată în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit căruia suspendarea executării poate fi dispusă până la pronunțarea instanței de fond.

Cum instanța de fond s-a pronunțat la data de 16 septembrie 2019 asupra acțiunii în anularea actului administrativ a cărui suspendare se solicită prin prezentul demers judiciar, în sensul respingerii acesteia, interesul pentru exercitarea recursului împotriva sentinței prin care s-a soluționat cererea de suspendare a executării actului administrativ contestat, în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, nu mai este actual, întrucât a fost depășit termenul până la care respectiva hotărâre putea, conform legii, să își producă efectele.

În ceea ce privește critica conform căreia prima instanță a obligat recurenta-pârâtă la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 918 RON, Înalta Curte reține că, fiind o cale extraordinară de atac, recursul poate fi exercitat numai pentru motivele anume prevăzute de lege, iar potrivit art. 483 alin. (3)-(4) și art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., prin intermediul acestei căi de atac poate fi dedusă analizei instanței de control judiciar doar conformitatea hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

În consecință, casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate, or aprecierea de către instanța care a pronunțat hotărârea recurată a cuantumului cheltuielilor de judecată pe care le are de plătit partea care a pierdut procesul, constând în onorariul avocațial, nu este un aspect de legalitate a hotărârii, care să poată fi cenzurat de instanța de recurs.

Această critică nu vizează deci conformitatea hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile și nu poate fi încadrată în motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., fiind legată de exercitarea de către judecătorul fondului a dreptului de apreciere asupra onorariului avocațial solicitat de parte.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul în temeiul art. 496 din C. proc. civ. raportat la art. 248 alin. (1) raportat la art. 32 alin. (1) lit. d) și art. 33 din același act normativ, Înalta Curte va respinge recursul declarat de Agenția Națională de Administrare Fiscală împotriva sentinței nr. 11/CA/2019 - P.I. din 31 ianuarie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Agenția Națională de Administrare Fiscală împotriva sentinței nr. 11/CA/2019 - P.I. din 31 ianuarie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 septembrie 2019.