ÎCCJ, decizie (scj.ro #172403)

Cameră preliminară. Reunirea cauzelor. Inadmisibilitate

Cuprins pe materii:

Drept procesual penal. Partea specială. Camera preliminară

Index alfabetic:

Drept procesual penal

-

cameră preliminară

-

reunirea cauzelor

C. proc. pen.,

art. 45, art. 54, art. 346

În raport cu dispozițiile art. 45 alin. (2) C. proc. pen. - în baza cărora cauzele pot fi reunite dacă se află în fața primei instanțe sau în fața instanței de apel -, cu dispozițiile art. 54 din același cod referitoare la competența judecătorului de cameră preliminară și cu dispozițiile art. 346 C. proc pen. care reglementează soluțiile în procedura camerei preliminare, reunirea cauzelor nu poate fi dispusă de către judecătorul de cameră preliminară în faza procesuală a camerei preliminare, ci numai de către instanța de judecată, după parcurgerea procedurii de cameră preliminară. În consecință, în faza procesuală a camerei preliminare, judecătorul de cameră preliminară de la instanța sesizată prin rechizitoriu respinge, ca inadmisibilă, cererea de reunire a cauzelor, formulată de judecătorul de cameră preliminară de la instanța sesizată printr-un rechizitoriu distinct.

I.C.C.J., Secția penală, judecător de cameră preliminară, încheierea nr. 205 din 14 aprilie 2021

Prin încheierea din data de 23 martie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția I penală în dosarul nr. X., s-a dispus trimiterea cauzei la Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția penală, în vederea discutării reunirii cu dosarul nr. Y., aflat în procedură de cameră preliminară.

În esență, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București a reținut că între presupusa activitate infracțională a inculpatului A. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită, prevăzută în art. 48 raportat la art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 6 și art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000 și art. 5 C. pen. - cauza fiind înregistrată la Curtea de Apel București - și presupusa activitate infracțională reținută în sarcina inculpatului B. - cauza formând obiectul dosarului nr. Y., aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția penală, în procedura de cameră preliminară - există interdependență, fiind incidente dispozițiile art. 44 alin. (1) C. proc. pen.

Analizând cererea de reunire, formulată de Curtea de Apel București, Secția I penală, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția penală constată că este inadmisibilă pentru următoarele considerente:

Pe rolul Curții de Apel București, în procedura de cameră preliminară, se află judecarea dosarului penal nr. X. privind pe inculpatul A., trimis în judecată prin rechizitoriul din data de 12 decembrie 2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită, prevăzută în art. 48 raportat la art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 6 și art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000 și art. 5 C. pen.

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție din data de 1 martie 2021, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B., pentru comiterea infracțiunii de luare de mită, prevăzută în art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 și art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen., cauza formând obiectul dosarului penal nr. Y. al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția penală, aflat în procedură de cameră preliminară.

Judecătorul de cameră preliminară reține că dispozițiile art. 43 - Secțiunea a 3-a - Dispoziții speciale privind competența instanțelor judecătorești - grupează sub denumirea de „reunirea cauzelor” ipotezele de conexitate și indivizibilitate.

Reunirea cauzelor poate conduce la o prorogare de competență în situația existenței unei legături între două sau mai multe infracțiuni care impun reunirea în cadrul aceluiași proces penal.

Potrivit dispozițiilor art. 43 alin. (2) lit. b) C. proc. pen., instanța poate dispune reunirea cauzelor când la săvârșirea unei infracțiuni au participat două sau mai multe persoane.

Procedura de reunire a cauzelor este reglementată în dispozițiile art. 45 C. proc. pen.

Potrivit alin. (2), cauzele se pot reuni dacă ele se află în fața primei instanțe, chiar după desființarea sau casarea hotărârii, sau în fața instanței de apel.

Din analiza textului rezultă că reunirea cauzelor se poate face dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: a) toate cauzele se află în faza de judecată, în etapa procesuală a judecății în primă instanță, chiar după desființarea cu trimitere spre rejudecare; b) toate cauzele se află în apel, dacă instanțele de apel sunt egale în grad.

Joncțiunea procesuală a două sau mai multe cauze penale se dispune, din oficiu sau la cererea părților, a persoanei vătămate sau a procurorului.

Atât reunirea cauzelor, cât și disjungerea se dispun prin încheiere definitivă - aceasta putând fi atacată numai odată cu fondul, conform art. 45 alin. (3) C. proc. pen. - exclusiv de către instanța de judecată și nu de judecătorul de cameră preliminară.

Dispozițiile speciale privind competența instanțelor judecătorești, din Secțiunea a 3-a, se impun a fi corelate, pe de o parte, cu prevederile art. 54 C. proc. pen., care reglementează competența judecătorului de cameră preliminară, iar pe de altă parte, cu art. 346 C. proc. pen., care stabilește soluțiile ce pot fi pronunțate în procedura de cameră preliminară.

Astfel, potrivit art. 54 C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară este judecătorul care, în cadrul instanței, potrivit competenței acesteia:

a) verifică legalitatea trimiterii în judecată dispuse de procuror;

b) verifică legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală;

c) soluționează plângerile împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată;

d) soluționează alte situații expres prevăzute de lege.

Cât privește soluționarea altor situații expres prevăzute de lege, judecătorul de cameră preliminară reține în această categorie: verificarea legalității și temeiniciei soluției de renunțare la urmărirea penală, verificarea legalității și temeiniciei soluției de redeschidere a urmăririi penale, menținerea măsurilor preventive în procedura de cameră preliminară, confiscarea specială sau desființarea unor înscrisuri în cazul în care procurorul a dispus o soluție de clasare sau renunțare la urmărirea penală.

Se poate observa, astfel, că nici reunirea și nici disjungerea nu sunt date de legiuitor în competența judecătorului de cameră preliminară.

Aceeași concluzie se impune și din perspectiva soluțiilor ce pot fi date în procedura camerei preliminare, respectiv: restituirea cauzei la procuror sau începerea judecății.

Dispozițiile art. 41 - art. 46 C. proc. pen. se aplică în mod corespunzător și în cursul urmăririi penale.

În atare condiții, era obligația procurorului care, constatând că la săvârșirea infracțiunii au participat două persoane - una în calitate de autor și cealaltă în calitate de complice -, să dispună, în faza de urmărire penală, reunirea celor două cauze și sesizarea instanței competente.

Prin urmare, reunirea cauzelor poate fi analizată exclusiv de instanța de judecată, după parcurgerea procedurii filtru și rămânerea definitivă a încheierii în condițiile art. 347 C. proc. pen.

Având în vedere considerentele expuse, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția penală a respins, ca inadmisibilă, cererea de reunire a dosarului nr. X. al Curții de Apel București, Secția I penală, privind pe inculpatul A., la dosarul nr. Y. al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția penală, privind pe inculpatul B.

A trimis cauza la Curtea de Apel București, Secția I penală, spre competentă soluționare.