ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1134/2020

Ședința publică din data de 26 februarie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 4 ianuarie 2019, sub nr. x/2019, reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală, a solicitat:

- suspendarea Ordinului Președintelui ANAF nr. 3236/2018 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en detail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili, publicat în Monitorul Oficial nr. 1115/28.12.2018, până la soluționarea definitivă a acțiunii privind anularea acestuia;

- în subsidiar, să se constate suspendarea de drept a ordinului OPANAF nr. 3236/2018, în temeiul art. 14 alin. (5) din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, având în vedere că instanta de judecața, respectiv Curtea de Apel București a dispuns suspendarea Ordinului OPANAF 1960/2018 prin sentinta nr. 4914/2018, pronunțată în dosarul nr. x/2018.

De asemenea, în temeiul art. 451 și următoarele din C. proc. civ., a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată aferente soluționării prezentei cauze.

Prin sentința civilă nr. 7 din 25 ianuarie 2019, Curtea de Apel București a admis în parte cererea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală și a dispus suspendarea în parte a executării Ordinului președintelui ANAF nr. 3236/27.12.2018, în ceea ce o privește pe reclamantă, până la pronunțarea instanței de fond.

De asemenea, a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 20 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinței menționate la pct. 2 pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

S-a solicitat, în principal, admiterea recursului, casarea sentinței și respingerea cererii de suspendare ca lipsită de interes, invocându-se modificarea OPANAF nr. 3236/2018 prin OPANAF nr. 508/2019, în sensul abrogării dispozițiilor care impuneau deținerea de spații de depozitare.

În subsidiar, s-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și respingerea cererii de suspendare ca neîntemeiată, apreciindu-se că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept care privesc îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004 privind suspendarea executării.

Cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Legal citată, intimata-reclamantă A. S.R.L nu a depus întâmpinare în cauză.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 7 mai 2019, s-a fixat termen de judecată la data de 26 februarie 2020, în ședință publică, cu citarea părților.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte se va pronunța cu prioritate asupra excepției lipsei de interes a recursului, care face inutilă cercetarea celorlalte aspecte reținute spre soluționare.

Literatura de specialitate și practica judiciară au stabilit că interesul reprezintă o condiție generală de exercitare a dreptului la acțiune, ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, trebuind să subziste nu doar cu prilejul promovării acțiunii, ci și pe tot parcursul soluționării unei cauze, inclusiv în căile de atac.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral pe care îl urmărește cel ce învestește o instanță de judecată cu o cerere, acesta trebuind să fie legitim, personal, născut și actual.

Instanța de contencios administrativ și fiscal a fost învestită cu o cerere prin care reclamanta A. S.R.L. a solicitat suspendarea executării Ordinului Președintelui A.N.A.F. nr. 3236/27.12.2018, prin care a fost aprobată Procedura de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en detail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat și biocombustibili, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare.

Procedura reglementată în Anexa 1 pct. 6.1 lit. d) - g) din ordin prevede că, în vederea înregistrării operatorilor economici, se impune obligativitatea deținerii de spații de depozitare corespunzătoare, în proprietate sau folosință - contract de locațiune, contract de comodat sau cu orice titlu legal, dotate cu rezervoare verificate metrologic, cu sisteme de gestiune a stocurilor și sistem de supraveghere video a rezervoarelor, a zonelor de descărcare/încărcare și a plăcuțelor de înmatriculare a mijloacelor de transport care asigură aprovizionarea.

Așa cum a arătat recurenta-pârâtă, în Monitorul Oficial nr. 171/04.03.2019 a fost publicat Ordinul ANAF nr. 508/2019, prin care a fost modificată Anexa 1 a Ordinului nr. 3236/2018 al Președintelui ANAF, în sensul că au fost abrogate dispozițiile care impuneau deținerea de spații de depozitare de către operatorii economici care comercializează în sistem angro sau en detail produse energetice, dispoziții criticate de reclamantă în prezenta cauză.

Instanța de control judiciar apreciază că încetarea, prin abrogare, a efectelor OPANAF nr. 3236/2018 a cărui executare a fost suspendată, în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, prin sentința pronunțată de Curtea de Apel București, ce formează obiectul prezentului recurs, nu afectează, prin ea însăși, legalitatea acestei hotărâri, fiind o împrejurare ulterioară pronunțării acesteia, dar pune problema subzistenței interesului în promovarea recursului exercitat în cauză.

Consecința suspendării executării Ordinului ANAF nr. 3263/2018 a fost tocmai posibilitatea comercializării în sistem angro a produselor energetice fără a deține spații de depozitare, până la soluționarea pe fond a cererii de anulare a ordinului.

În condițiile în care autoritatea emitentă, printr-un act ulterior, de aceeași forță juridică, a abrogat dispozițiile privind obligativitatea deținerii spațiilor de depozitare, în sensul dorit de reclamantă prin acțiunea formulată, Înalta Curte constată că aceasta nu justifică un interes în promovarea căii de atac a recursului, modificarea intervenind anterior declarării acesteia.

Sancțiunea lipsei intersului este în cauza de față aceea a respingerii cererii de recurs, întrucât atât la momentul sesizării instanței de fond, cât și la data pronunțării sentinței atacate - care, în temeiul art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, a fost executorie de drept, deci a produs deja efectul de suspendare a executării ordinului contestat - Ordinul nr. 3236/2018 era în vigoare în forma criticată de intimata-reclamantă, fiind îndeplinite toate condițiile de exercitare a acțiunii civile.

În schimb, în circumstanțele descrise mai sus, soluționarea pe fond a căii de atac și eventuala reformare a sentinței în sensul respingerii cererii de suspendare a executării - ca lipsită de interes ori ca nefondată, în raport cu criticile formulate în recurs, nu ar mai putea produce niciun folos practic pentru recurenta-pârâtă, de vreme ce ea însăși, în calitate de autoritate emitentă, a dispus abrogarea normei administrative contestate.

Așa fiind, Înalta Curte, având în vedere că activitatea judiciară nu poate fi inițiată și întreținută fără justificarea unui interes care să îndeplinească condițiile legale astfel cum au fost analizate anterior, urmează să respingă, ca atare, prezenta cale de atac exercitată de autoritatea pârâtă.

Pentru aceste considerente, în raport de dispozițiile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția lipsei de interes și va respinge recursul declarat de pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală, ca lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală împotriva sentinței civile nr. 7 din 25 ianuarie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 februarie 2020.